Cota de 1% din veniturile realizate de operatorii economici care alimentează Fondul Cultural Național se va aplica firmelor care activează exclusiv în clădirile monumente istorice, nu tuturor firmelor din zona de protecţie a monumentelor, a decis Guvernul.
De ce este important: Printr-o ordonanță de urgență emisă anul trecut, Guvernul stabilise că Fondul Cultural Național este alimentat și dintr-o ”cotă de 2% din veniturile realizate de operatorii economici care își desfășoară integral activitatea respectivă în incinta sau pe domeniul public aflat în spațiul de protecție al monumentelor istorice proprietate publică”.
Parlamentul a modificat ordonanța si a stabilit ”o cotă de 1% din veniturile realizate de operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în incinta monumentelor istorice proprietate publică și/sau privată sau în zona de protecţie a acestora, în zone construite protejate, ansambluri sau situri urbane, după caz, cu excepția activităților pentru care se datorează timbrul monumentelor istorice”. (Timbrul monumentelor istorice este obligatoriu pentru biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri şi expoziţii desfăşurate în spaţii situate în zona de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate.)
De la promulgarea legii, la finele lunii octombrie anul trecut, autoritățile au constatat însă că deși intenția legiuitorului a fost de a lărgi baza de calcul pentru contribuțiile la Fondul Cultural Național, și prin aceasta creșterea veniturilor la Fond, există dificultăți de punere în aplicare, iar efectul juridic va fi diminuat sau dificil de realizat.
Mai mult, Guvernul a avut nevoie de clarificarea textului de lege și pentru reducerea numărului de litigii care au ca obiect contestarea de către contributori a cotei, pe fondul impreciziei normei.
Neclaritățile constatate:
- includerea în rândul spațiilor de derulare a activităților taxabile atât a monumentelor istorice proprietate publică şi/sau privată, cât și a imobilelor aflate în zona de protecţie a acestora, în zone construite protejate, ansambluri sau situri urbane face dificilă individualizarea acestor spații și identificarea bazei de calcul a cotelor; dacă în cazul imobilelor clasate ca monument istoric este facilă identificarea acestora prin simpla verificare a Listei Monumentelor Istorice, publicată în MonitorulOficial al României și accesibilă la nivelul direcțiilor județene pentru cultură, respectiv a municipiului București, în schimb identificarea celorlalte categorii de zone pentru care se datorează cota, este dificilă, întrucât acestea sunt stabilite fie prin ordine de clasare (zona de protecție), fie prin lege (conf. art. 59 din Legea nr. 422/2001), fie prin documentații de urbanism (zona construită protejată, ansambluri) etc.;
- la nivelul orașelor mari există multe situații în care se suprapun zonele de protecţie a monumentelor istorice, zonele construite protejate, ansamblurile sau siturile urbane, fapt ce face și mai dificilă încadrarea în situațiile reglementate de reglementările menționate și identificarea bazei de calcul pentru contribuția la Fondul Cultural Național, precum și separarea acesteia de cea referitoare la timbrul monumentelor istorice.
Prin urmare, Guvernul a stabilit, printr-o nouă ordonanță, ca taxa să fie aplicată doar firmelor care au activitate în clădiri monumente istorice, respectiv cota de 1% pentru alimentarea Fondului Cultural Național se aplică pentru ”veniturile realizate de operatorii economici, care îşi desfăşoară activitatea în incinta imobilelor având regim juridic de monumente istorice proprietate publică şi/sau privată, cu excepţia activităţilor pentru care se datorează timbrul monumentelor istorice”.
”Revizuirea și clarificarea cadrului normativ este necesară pentru identificarea clară a obligațiilor de plată contributorilor, cât și pentru sprijinirea activității de colecare a contribuțiilor, realizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional, având ca efect încurajarea finanțării nerambursabile a proiectelor culturale”, arată guvernanții.
