Prevederea din legislația română potrivit căreia consumatorul care solicită suspendarea procedurii de executare silită este obligat să plătească o cauțiune, calculată pe baza valorii obiectului acțiunii, contravione dreptului Uniunii Europene, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene, reunită în Marea Cameră.
Instanță europeană s-a pronunțat cu privire la mai multe cereri de decizie preliminară formulate de instanțele spaniole, italiană și română referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CEE1 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. În toate cauzele, Curtea a arătat că principiile procedurale naționale nu pot constitui un obstacol în calea drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii.
În cazul României, cererea a fost formulată în cadrul unui litigiu între IO, pe de o parte, și Impuls Leasing România IFN SA, pe de altă parte, în legătură cu o contestație la executare împotriva unor acte de executare silită privind un contract de leasing financiar.
Instanța de trimitere arată că contractul de leasing pe baza căruia a fost inițiată procedura de executare silită anumite clauze care ar putea fi considerate abuzive.
Cu toate acestea, reglementarea română nu permite instanței de executare a unei creanțe, sesizată cu o contestație la executarea respectivă, să aprecieze, din oficiu sau la cererea consumatorului, caracterul abuziv al clauzelor unui contract încheiat între un consumator și un profesionist care constituie titlu executoriu, pentru motivul că există o acțiune de drept comun în cadrul căreia caracterul abuziv al clauzelor unui astfel de contract poate fi controlat de instanța sesizată cu acțiunea respectivă.
Desigur, sesizată cu o acțiune distinctă de cea referitoare la procedura de executare silită, instanța de fond dispune de posibilitatea de a suspenda procedura menționată. Totuși, consumatorul care solicită suspendarea procedurii de executare silită este obligat să plătească o cauțiune, calculată pe baza valorii obiectului acțiunii.
Or, potrivit Curții, este probabil ca un debitor care nu își execută obligația de plată să nu dispună de resursele financiare necesare pentru a constitui garanția cerută. În plus, aceste costuri nu pot descuraja consumatorul să sesizeze instanța în vederea examinării naturii potențial abuzive a clauzelor, situație se regăsește cu atât mai mult atunci când valoarea obiectului acțiunilor formulate depășește semnificativ valoarea totală a contractului.
CJUE consideră, așadar, că dreptul Uniunii nu permite o asemenea reglementare națională.
