Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) s-a chinuit degeaba aproape 1 an să obțină în justiție numirea unui curator fiscal care să o reprezinte pe fostul consilier prezidențial, deputat și ministru al Turismului Elena Udrea, la acel moment fugită în Costa Rica și dată în urmărire, în procedura de executare silită care ar fi trebuit lansată pentru recuperarea prejudiciului de peste 8 milioane lei stabilit în dosarul Gala Bute, în care Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare.
Motivul? Instanțele de judecată au "jucat ping-pong" cu cererea ANAF, declinându-și succesiv competența de soluționare a solicitării Fiscului, și s-a ajuns chiar și la un conflict în acest sens între Judecătoria Sectorului 4 al Capitalei și Tribunalul București.
Potrivit Codului de procedură fiscală, curatorul fiscal este persoana fizică desemnată de instanța de judecată pentru a gera drepturile și obligațiile fiscale ale unui contribuabil absent sau cu domiciliul necunoscut.
Condamnarea Elenei Udrea în dosarul Gala Bute a rămas definitivă din iunie anul trecut. Prin aceeași decizie a instanței, Udrea a fost obligată la plata sumei de 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile către Autoritatea Națională pentru Turism și s-a dispus confiscarea de la ea a sumei de 991.443 lei.
După 3 luni, în septembrie 2018, ANAF a cerut Judecătoriei Sectorului 4 București să numească un curator fiscal care să o reprezinte pe Elena Udrea, aflată la acel moment în Costa Rica și dată în urmărire generală, în procedura de executare silită, potrivit documentelor oficiale analizate de Profit.ro.
Judecătoria și-a declinat însă competența de judecată, în noiembre, în favoarea Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.
Aceasta, la rândul său, în decembrie 2018, a scos cauza de pe rol, după care, în ianuarie 2019, a repartizat-o Secției a V-a civilă a Tribunalului. Însă cererea ANAF nu a fost soluționată nici aici. Ba mai mult, a fost întoarsă la Judecătorie.
"Prin sentința civilă nr. 439/08.03.2019, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, fiind declinată competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București, fiind constatat ivit conflictul negativ de competență", se arată într-unul din documentele dosarului.
În consecință, Curtea de Apel București a fost chemată să soluționeze conflictul. Luna trecută, Curtea a decis definitiv că solicitarea ANAF de numire a unui curator fiscal care să o reprezinte pe Elena Udrea în procedura de executare silită trebuie soluționată de către Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.
Numai că, tot luna trecută, nevoia de desemnare a unui curator fiscal a dispărut, dat fiind că Udrea s-a întors în țară din Costa Rica, unde se afla de la începutul anului trecut. Ea a revenit după închiderea procedurii de extrădare demarate anterior de statul român.
Instanța din Costa Rica a decis în decembrie anul trecut ca Elena Udrea și Alina Bica să fie eliberate din închisoare, unde se aflau din 3 octombrie 2018, în urma solicitării de extrădare formulate de autoritățile de la București. Pedeapsa de șase ani de închisoare primită de Elena Udrea în dosarul Gala Bute, dar și pedeapsa de patru ani a Alinei Bica, fuseseră anterior suspendate prin decizie a ICCJ, iar Tribunalul București revocase cererile de extrădare.
Deciziile fuseseră consecința hotărârii CCR prin care constituirea completurilor de 5 judecători de la instanța supremă a fost declarată nelegală.
Elena Udrea a cerut între timp și anularea condamnării din dosarul Gala Bute, cu aceeași motivare.
În aprilie anul acesta, ÎCCJ a decis că va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la decizia Curții Constituționale privind completurile de cinci judecători în dosarele de fraude cu fonduri europene. Astfel, ÎCCJ va întreba dacă decizia CCR privind compunerea completurilor trebuie aplicată când este vorba de anularea, prin căi extraordinare de atac, a unor decizii definitive în dosare de fraude cu fonduri europene. În consecință, judecata a fost amânată până când CJUE va lua o decizie.
În dosarul Gala Bute, Udrea a fost condamnată pentru luare de mită și abuz în serviciu.
Procurorii au arătat în rechizitoriu că în 24 iunie 2011 ar fi fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunț de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) și SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfășurate cu ocazia organizării Galei Internaționale de Box profesionist de către Federația Română de Box.
În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ar fi efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.
"Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanțarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menționate, iar achiziția de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparență de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziție publică și au fost achiziționate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanțare europeană”, potrivit procurorilor.
Anchetatorii au susținut că Elena Udrea ar fi avut cea mai importantă contribuție la săvârșirea acestor fapte și la producerea rezultatului, deoarece ea ar fi luat decizia organizării galei în urma unor discuții informale cu Rudel Obreja, ar fi determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanțării evenimentului, ar fi cerut în mod repetat funcționarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluții în cazul încheierii contractului și ar fi participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achizițiilor publice.
