Cum ajung primăriile din România în insolvență. Situația la zi

Numărul primăriilor aflate în prezent în insolvență a scăzut la două, după ce primăria comunei băcăuane Ardeoani a reușit recent să încheie o procedură de administrare specială inițiată în ianuarie 2014, determinată de imposibilitatea de a plăti datoriile către o firmă de construcții care a construit școala din localitate. Alte trei localități, inclusiv orașul Aninoasa, din Hunedoara, au încheiat în anii trecuți procedurile de insolvență.

Aninoasa este prima localitate din România care a intrat în insolvență.

Potrivit datelor consultate de Profit.ro, situația insolvențelor de primării se prezintă astfel:

1. orașul Aninoasa (Hunedoara) - deschiderea procedurii de insolvență în 17 iunie 2013 – închiderea insolvenței 14 noiembrie 2014;
2. comuna Ardeoani (Bacău) - deschidere procedură insolvență 10 ianuarie 2014 – închidere insolvență martie 2018;
3. comuna Nalbant (Tulcea) - deschiderea procedurii de insolvență 31 ianuarie 2014 – închiderea insolvenței 27 august 2015;
4. comuna Naruja (Vrancea) - deschiderea procedurii de insolvență 25 februarie 2014 – închiderea insolvenței 11 decembrie 2014;
5. comuna Călinești-Oaș (Satu Mare) - deschiderea procedurii de insolvență 20 august 2015;
6. comuna Andreiașu de Jos (Vrancea) - deschiderea procedurii de insolvență 28 decembrie 2016.

CITEȘTE ȘI Tel Drum are de plătit în insolvență peste 70 milioane lei. Listă de creditori ce depășește 120 de nume

Astfel, Ardeoani s-a alăturat celor trei primării care au reușit anterior să iasă din insolvență, Aninoasa, Naruja și Nalbant.

Potrivit portalului instanțelor, Tribunalul Bacău a decis pe 14 martie că „în temeiul art. 109 al. 1 din O.U.G. 46/2013 privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, închide procedura insolvenței împotriva Unității Administrativ Teritoriale Ardeoani, județul Bacău”.

Ce ajutor au primit de la stat primăriile cu probleme

Potrivit datelor consultate de Profit.ro, Guvernul a alocat în două rânduri, din fondul de rezervă, bani direct primăriilor aflate în insolvență, în anii 2014 și 2015.

Astfel, în 2014, au primit bani următoarele primării:

• Ardeoani – 3,88 milioane lei;
• Călinești-Oaș – 1,75 milioane lei;
• Andreiașu de Jos – 19.190 lei;
• Naruja - 386.050 lei;
• Aninoasa – 5.660 lei;
• Nalbant – 41 milioane lei.

În 2015, beneficiarii au fost:

• Călinești-Oaș – 329.060 lei;
• Andreiașu de Jos – 5.500 lei;
• Nalbant – 254.630 lei.

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Dan Șucu și frații Pavăl au intrat în afaceri cu CITR Group. Principalul jucător pe piața de insolvențe a lansat astăzi un fond de restructurare și dezvoltare pentru firme

De ce au ajuns aceste primării la insolvență

Ardeoani

Nu a mai putut plăti datoriile către firma care a construit școala din localitate. Din datoriile de 6,4 milioane de lei cu care a intrat primăria în insolvență, 5,26 milioane lei sunt către compania de construcții.

Orașul Aninoasa

În iunie 2013, Aninoasa avea datorii acumulate, pe parcursul mai multor ani, de 5,9 milioane de lei.

Nalbant

În 2004, o firmă din Galați a câștigat o licitație pentru exploatarea unor terenuri cu calcar din Nalbant. Au cumpărat dealurile unde aveau de gând să facă exploatările, însă din cauza birocrației nu au putut prelua proprietatea. Reprezentanții firmei au făcut explorări și au ajuns la concluzia că, în cei cinci ani în care nu au putut scoate calcar, au pierdut 9 milioane de euro. Firma a dat Primăria Nalbant în judecată și a câștigat procesul.

Naruja

La intrarea în insolvență, primăria avea restanțe de peste 1,5 milioane lei pentru rețeaua de electrificare, după ce Guvernul, presat de criza financiară, nu a mai alocat banii necesari plății lucrărilor.

Călinești-Oaș

Primăria a ajuns la insolvență după ce în 2015 s-a constatat că a cerut finanțare pentru un proiect din două părți, fonduri europene și guvernamentale. UE a ceut înapoi 2,5 milioane euro, sumă folosită pentru proiectul de alimentare cu apă.

Andreiașu de Jos

Presa locală scrie că primăria Andreiașu de Jos are datorii de peste 500.000 de lei, după ce pe parcursul mai multor ani facturile emise de furnizorii de utilități nu au fost înregistrate în contabilitatea primăriei decât la momentul plății. 

Potrivit unei ordonanțe a Guvernului privind criza financiară și insolvența unor unități administrativ teritoriale, insolvența este prezumată în următoarele cazuri:

• neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, mai vechi de 120 de zile, și care depășesc 50% din bugetul general al localității, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu;
• neachitarea drepturilor salariale rezultate din raporturile de muncă și prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli sau în bugetele serviciilor publice de interes local sau județean, pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadenței.