Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 5,68% în trimestrul 3, față de același trimestru din 2019, iar față de trimestrul 2 a înregistrat o rată de creștere de 1,36%, a anunțat vineri Institutul Național de Statistică (INS).
”Față de trimestrul precedent, costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 1,36%. Față de același trimestru al anului anterior, costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 5,68%”, arată datele INS.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Față de trimestrul II 2020, cea mai semnificativă creștere a costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a regăsit în învățământ (18,82%), ca urmare a vacanței școlare și, în consecință, a diminuării timpului efectiv lucrat. De asemenea, creșteri mai mariale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în activitățile de hoteluri și restaurante (5,86%), administrație publică (3,52%), respectiv industrie prelucrătoare (2,48%), scrie News.ro.
Cele mai importante scăderi ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (-6,53%), activități de spectacole, culturale și recreative (-4,62%), industria extractivă (-3,16%), respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-3,08%).
Față de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut cu 1,49%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) a scăzut cu 1,40%.
Comparativ cu același trimestru al anului precedent, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităților economice.
Cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (10,47%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (10,46%), respectiv în informații și comunicații (10,17%).
Față de perioada analizată, diminuarea costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar în hoteluri și restaurante (-12,54%), unde unitățile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activității aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar și prin reducerea cheltuielilor cu forța de muncă, cauzată de intrarea în șomaj tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.
Față de același trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut cu 5,70%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 5,32%.
Indicele trimestrial al costului orar al forței de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendințelor costurilor orare suportate de angajator cu forța de muncă salariată.
”În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale pot prezenta un grad de fiabilitate, acuratețe, completitudine și comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăților apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăți au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unități economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituțiile cu atribuții în domeniu, de suspendarea temporară a activității unui număr semnificativ de unități economico-sociale sau chiar de încetarea activității unora dintre acestea”, precizează INS.
În costul orar al forței de muncă sunt cuprinse și sumele plătite salariaților pentru șomajul tehnic, suportate de angajator din fonduri proprii. Subvențiile acordate angajatorilor de la bugetul statului pentru plata salariaților în contextul situației cauzate de pandemia COVID-19 și a stării de urgență/alertă sunt estimate pe baza surselor de date administrative și scăzute din costul orar al forței de muncă (conform prevederilor Regulamentului Consiliului și Parlamentului European nr. 450/2003 privind indicii trimestriali ai costului forței de muncă).
În plus, indicatorii sunt influențați de întreruperea activității în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat.
