Deficitul bugetar va depăși anul acesta 6% din PIB, dacă Guvernul nu adoptă măsuri de corecție a derapajului bugetar, avertizează Consiliul Fiscal (CF). Instituția și-a modificat prognoza anterioară, de 5,7%, la peste 6%, ca urmare a execuției bugetare nefavorabile din prima jumătate a anului, interval în care deficitul s-a situat la un nivel destul de ridicat. Consiliul Fiscal atrage atenția guvernanților și că posibilitățile de ajustare fiscală pe partea de cheltuieli sunt mai limitate, din cauza impactului inflației, dar și a efortului pe care România trebuie să-l facă în acest an pentru a asigura cofinanțarea proiectelor europene, cele din bugetul multianual și cele din PNRR, astfel că "procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creștere semnificativă a veniturilor fiscale (din taxe, n.r.), care sunt la un nivel inadmisibil de jos", prin eliminarea exceptărilor și o eficiență mai ridicată a colectării taxelor.
Noile măsuri fiscale pregătite de autorități și impactul acestora în economie vor fi anunțate la Maratonul Impactul Fiscalității în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 10 august, cu sprijinul CITR și cu participarea celor mai importanți actori implicați
Guvernul pregătește în prezent mai multe pachete de măsuri, printre care măsuri de reducere a cheltuielilor statului, dar și măsui fiscale de majorare a veniturilor. Unele dintre acestea vor fi aplicate chiar din cursul acestui an, în timp ce altele de la 1 ianuarie. Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat anterior că pachetul de consolidare fiscală va avea un impact de circa 12 miliarde de lei, 6 miliarde din reducerea cheltuielilor și alte 6 miliarde din creșterea veniturilor (cel mai probabil majorări de taxe). Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a înaintat, însă, o estimare pentru un impact mai redus al reducerii de cheltuieli bugetare, de numai 2,5 miliarde de lei în acest an.
România are (încă) pentru acest an o țintă de deficit de 4,4% din PIB (cash și ESA), stabilită prin procedura de deficit excesiv, însă guvernanții au discutat deja, informal, cu Comisia Europeană depășirea acestei ținte anul acesta, dar și a celei de anul următor, când deficitul ar fi trebuit să coboare sub 3% din PIB. Comisia a agreat să nu declanșeze suspendarea de fonduri europene destinate României, în principal fonduri din PNRR, dar posibil și fonduri de coeziune, dacă depășirea țintelor de deficit este însoțită de măsuri fiscale de stabilizare a finanțelor statului.
Consiliul Fiscal atrage acum atenția că în varianta în care Guvernul nu adoptă cât mai repede măsuri de consolidare fiscală, deficitul bugetar va depăși 6% anul acesta, peste prognoza inițială a CF, de asemenea pesimistă, de 5,7% din PIB.
"Trebuie menționat că execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2023 a confirmat evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget, care plasa deficitul cash pe anul în curs la circa 5,7% din PIB, deși ținta asumată era de 4,4% din PIB. Mai mult, având în vedere evoluția nefavorabilă a execuției bugetare și plecând de la ipoteza neadoptării unor măsuri de corecție a derapajului bugetar, CF își revizuiește în sens ascendent proiecția de deficit pentru anul în curs, estimând că acesta se va situa probabil peste 6% din PIB. Necesitatea adoptării unor măsuri de consolidare a fost semnalată de CF încă din opinia sa asupra proiectului de buget, însă acum trebuie subliniată importanța adoptării rapide a acestora, având în vedere timpul scurt în care mai pot produce efecte asupra execuției bugetare a anului 2023", arată Consiliul Fiscal în cel mai recent raport al său.
Veiturile din taxe sunt la un nivel inadmisibil de jos față de ceea ce are nevoie România afirmă Consiliul Fiscal.
"Procesul de consolidare fiscal-bugetară este vital și stringent pentru România, iar amânarea realizării acestuia prin adoptarea unor măsuri de reducere a deficitului structural, mizându-se în continuare pe evoluția ciclică favorabilă a economiei și pe efectul, pozitiv din punct de vedere fiscal, al inflației, nu reprezintă o opțiune viabilă. CF subliniază, așa cum a făcut-o în majoritatea opiniilor și în alte analize ale sale, că procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile actuale și viitoare ale României și cu celelalte state membre ale UE. În acest sens, este necesară eliminarea exceptărilor și portițelor din legislația actuală, precum și creșterea eficienței colectării prin descurajarea optimizărilor fiscale și reducerea evaziunii. Trebuie avut în vedere că asemenea măsuri au un impact distribuțional semnificativ, astfel că implementarea lor se poate confrunta cu dificultăți și cu opoziția unor grupuri de interese", afirmă CF.
Potrivit datelor pentru 2022, România are un nivel al veniturilor bugetare de aproximativ 33,5% din PIB comparativ cu o medie de circa 46,5% din PIB în UE. În ce privește veniturile fiscale, România înregistrează, de asemenea, cel mai jos nivel al veniturilor fiscale din UE cu excepția Irlandei (27,2% din PIB în România față de o medie de 40,9% în UE).
Din perspectiva ajustării fiscale necesare din 2023 relevante sunt următoarele elemente
- PIB nominal nu va crește atât de rapid în 2023, comparativ cu anul 2022, iar inflația (ce are efecte identice observațional cu o ajustare structurală), atât prin efectul de numitor, cât și cel al sporirii bazelor macroeconomice, nu va mai ajuta, în aceiași măsură, la reducerea deficitului,
- creșterea economică mai mică din 2023, deja observabilă în datele pe trimestrul I 2023, va închide excesul de cerere la un orizont de timp mediu, ceea ce va expune, prin dispariția componentei ciclice (care ajusta deficitul headline), deficitul structural foarte mare,
- execuția la 6 luni relevă un deficit, în metodologie națională, relativ mare, de 2,3% din PIB, care ridică problema materializării opiniei CF de la momentul aprobării bugetului pe 2023 (și strategiei fiscal-bugetare) în ceea ce privește un deficit mai mare decât cel proiectat – iar ecartul între ținta de deficit și prognoze recente pare a arăta implauzibilitatea deficitului țintit în lipsa unor măsuri de consolidare clare, ferme, adoptate rapid (pentru a avea efect în ultima parte a anului 2023),
- ajustările pe cheltuieli, pentru atingerea țintei de deficit, nu mai sunt posibile la nivelul din anii anteriori, pentru că agregatele de cheltuieli sunt sub presiunea inflației și indexărilor inerente, sub presiunea anului electoral 2024 și constrânse a rămâne semnificative în ceea ce privește investițiile – pentru a absorbi banii din PNRR și având în vedere că suntem în anul T+3 al exercițiului bugetar multianual în ceea ce privește fondurile europene –, acesta fiind anul în care România absoarbe, din punct de vedere istoric, majoritatea fondurilor europene alocate pe cei 5 ani – și, deci, nu se pot reduce cheltuielile de cofinanțare,
- măsurile adoptate până la acest moment (OUG 34 din 15 mai 2023) sunt insuficiente pentru a garanta o traiectorie de ajustare fiscală în acest an și în cei care urmează.
