Ministrul Finananțelor, Marcel Boloș, a prezentat la Bruxelles planul de reducere a cheltuielilor bugetare și de noi măsuri fiscale, solicitând Comisiei Europene să accepte pentru anul acesta un deficit de 5,5%, deși doar cu o lună în urmă susținea că este exclus ca România să aibă un deficit mai mare de 5%. Tot atunci, la mijlocul lunii iulie, Profit.ro a anunțat că Guvernul a ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană pentru depășirea țintei de deficit pentru acest an, iar, la finalul aceleiași luni, surse diferite din Ministerul Finanțelor și din Guvern au declarat Profit.ro că pentru 2023 a fost agreată cu reprezentanți ai Comisiei încadrarea într-un deficit de 5,5%.
De ce este important: Deficitul bugetar actual asumat de Guvern, prin Legea bugetului, este de 4,4% din PIB, țara fiind în procedură de deficit excesiv. Conform calendarului, România ar trebui să scadă deficitul la 4,4% anul acesta și sub 3% anul următor. Comisia Europeană a avertizat, însă, încă de la începutul anului, că România nu va respecta nici ținta actuală de 4,4% din PIB pentru anul acesta.
După cum a anunțat Profit.ro la mijlocul lunii iulie, Guvernul a ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană pentru ca Executivul comunitar să nu declanșeze procedura de suspendare a unor fonduri UE destinate României, parte din calendarul multianual și PNRR, deși statul român va depăși țintele stabilite anterior în procedura de deficit excesiv atât în 2023, cât și în 2024. Deși Comisia a fost de acord să nu activeze suspendarea de fonduri, deficitul bugetar din acest an trebuie totuși redus față de cel de anul trecut, urmând ca în 2024 să continue cu o scădere mai consistentă. De asemenea, Guvernul trebuie să adopte măsuri fiscale de corecție, respectiv creșteri de taxe, care să asigure Bruxelles-ul că deficitul va rămâne pe o traiectorie decendentă.
Ulterior, Profit.ro a arătat că necesarul brut de finanțare al Guvernului - suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar, dar și rostogolirea datoriei vechi ce vine la plată - poate ajunge pentru acest an la un nivel record, posibil chiar aproape de 180 de miliarde de lei, pe baza unor informații primite pe surse despre evaluarea Guvernului privind deficitul estimat pentru acest an. Surse diferite din Ministerul Finanțelor și din Guvern au declarat atunci pentru Profit.ro că pentru anul 2023 a fost agreată cu reprezentanți ai Comisiei încadrarea într-un deficit de 5,5%.
În 24 iulie, la sediul PNL, întrebat dacă ținta de deficit bugetar pentru anul curent poate depăși 5%, ministrul Boloș declara: ”Peste 5%? EXCLUS!”.
Între timp, după cum a relatat Profit.ro, premierul Marcel Ciolacu a discutat săptămâna trecută la Atena, unde a participat la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Sud-Estul Europei și Balcanii de Vest, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre ținta de deficit bugetar asumată de România, dar pregătită a fi modificată și a invocat presiunile puse pe buget de cheltuielile directe și indirecte ca urmare a conflictului din Ucraina, au declarat surse guvernamentale oficiale.
Aceste presiuni și cheltuieli în contextul războiului din Ucraina sunt invocate acum de ministrul Boloș pentru a solicita Comisiei Europene să accepte pentru România un deficit de 5,5% anul acesta.
”Dacă luăm în calcul aceste categorii de cheltuieli și ținta asumată de 4,4% corect pentru România, fără să fie sancționată cu suspendarea fondurilor, ar fi 5,5% din PIB”, a declarat acum, la Digi 24, ministrul Boloș, chestionat care ar fi ținta ”corectă” pentru deficitul bugetar anul acesta.
La finalul acestei săptămâni, chiar premierul Marcel Ciolacu va avea o serie de întâlniri la Bruxelles, pentru a discuta cu conducerea Comisiei Europene despre majorarea țintei de deficit, simultan cu măsurile preconizate de Guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
