România se pregătește pentru a putea, în caz de nevoie, să alimenteze cu electricitate și Republica Moldova la iarnă, prevede draftul de act normativ ce conține măsurile de asigurare a siguranței în aprovizionarea cu energie pe perioada sezonului rece, analizat de Profit.ro.
Atât Republica Moldova, cât și Ucraina au beneficiat de sprijin energetic din partea României de mai multe ori pe parcursul anilor 2022 și 2023, după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și după decuplarea sistemelor energetice ale celor 2 țări vecine de la blocul de sincronizare Rusia-Belarus și cuplarea lor cu cel al Europei occidentale, după cum a relatat Profit.ro.
″Pentru a se asigura un nivel de certitudine suficient de ridicat în acoperirea curbei de sarcină a sistemului energetic național (SEN), chiar și la apariția unor situații limită conform scenariilor evaluate de Dispecerul Energetic Național (DEN), operatorul de transport și de sistem (Transelectrica - n.r.) consideră necesară îndeplinirea unor măsuri și acțiuni de pregătire și monitorizare a funcționării SEN, după cum urmează: asigurarea din timp, la nivelul tuturor producătorilor de energie electrică, a cantităților de resurse energetice primare care să asigure alimentarea cu energie electrică a consumului, cât și a rezervelor necesare acoperirii dezechilibrelor generate de subcontractarea pe piețele de energie electrică, de ieșirile accidentale din funcțiune ale grupurilor energetice, disfuncționalitățile generate de condițiile meteorologice deosebite, creșteri ale consumului peste valorile estimate etc, respectiv pentru alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, dacă situația energetică din zonă o va impune″, se arată în document.
Potrivit sursei citate, la estimarea producției din iarna care vine, au fost luate în calcul inclusiv cele 2 grupuri de câte 330 MW de la Turceni și Rovinari ale Complexului Energetic Oltenia scoase din funcțiune conform angajamentelor asumate de România prin PNRR și planului de restructurare și decarbonare al Complexului.
Draftul stipulează, ″(…) în situații de criză energetică regională sau europeană, scoaterea din conservare și utilizarea grupului TA7 Turceni, prin activarea prevederii Art. 4, alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic (…)″.
Prevederea menționată spune că normele care reglementează activarea capacităților de producere a energiei electrice pe bază de lignit de 660 MW scoase din funcțiune, pe timpul etapei de conservare, se aprobă prin ordin al ministrului Energiei.
În scenariul moderat luat în considerare de Transelectrica, consumul național ar urma să crească cu 2,8% față de iarna trecută, iar în cel pesimist – cu circa 6%.
″Analizând valorile estimative medii lunare și având în vedere evoluția producției interne de energie electrică din iernile anterioare, se constată că închiderea balanței producție – consum va fi direct influențată de producțiile din surse regenerabile și că, în condiții meteorologice deosebite (viscol, secetă pedologică, temperaturi extrem de reci etc), vor există perioade de neacoperire a vârfurilor de consum de energie electrică din producția internă. În același timp, spre deosebire de perioadele anterioare analizate, din cauza scăderii accentuate a consumului, dacă această tendință se va menține, valorile de import și potențialele perioade de neacoperire a vărfurilor de consum ar putea fi mai reduse decât cele estimate în anii anteriori″, se mai menționează în document.
De altfel, în întregul său, draftul este mult mai optimist decât cel premergător iernii trecute, care de altfel nici nu a fost făcut public. DEN recomanda atunci autorităților, printre altele, să îi pregătească pe consumatori pentru eventualitatea în care va fi nevoie de raționalizări, în ″situații previzibile de criză energetică″, și să relaxeze temporar restricțiile privind încălzirea cu lemne, pentru reducerea cererii de electricitate și gaze. De asemenea, se menționa că nu era exclusă apariția de situații în care să fie nevoie ca alte sisteme energetice naționale din Europa să intervină în sprijinul României, inclusiv prin punerea în funcțiune a unor centrale sau prin reducerea alimentării unor mari consumatori.
În plus, dacă pentru iarna trecută, necesarul total de finanțare pentru achiziția de combustibili al centralelor electrice și termice era estimat la 9,38 miliarde lei, estimarea pentru sezonul rece 2023-2024 este semnificativ mai redusă, ridicându-se la 6,5 miliarde lei. Totuși, și această cifră este mult mai mare decât cea pentru 2021-2022, de numai 2,71 miliarde lei.
