' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Bugetul a fost construit anul acesta cu o țintă de deficit bugetar de 6% din PIB în termeni ESA (standardul UE) și 6,2% în termeni cash (standardul național).
Cele mai recente date fiscale sugerează că deficitul bugetar al României pentru întreg anul 2026 ar putea fi sub nivelul de 6% din PIB, iar în 2027, se estimează că rata deficitului public va fi de 5,8%.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB până în 2031.
”Țintele de deficit stabilite pentru anul viitor și pentru 2028 nu sunt negociabile. Discuția poate să fie doar despre modul în care le atingem. (...) Cheltuielile statului nu trebuie să crească”, transmite Bolojan.
Mesajul lui Bolojan înainte de negocierile cu Niculescu
”Noul guvern și nevoile reale ale țării
Astăzi ne vom întâlni la sediul PNL cu domnul Luca Niculescu, candidatul desemnat de președintele României pentru funcția de prim-ministru. Vom analiza cum putem pune capăt crizei politice declanșate de PSD și AUR.
Avem nevoie, cât mai repede, de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona urgențele pentru care actualul executiv nu are instrumentele legale necesare:
• să asigure funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului, inclusiv prin rectificarea bugetară;
• să ia măsurile necesare pentru limitarea cheltuielilor și pentru încadrarea în țintele stabilite pentru acest an;
• să pregătească bugetul pentru anul viitor.
Dincolo de aceste urgențe, indiferent de formula de guvernare din perioada următoare, menținerea cumpătării în cheltuieli și a echilibrului bugetar va rămâne principala provocare.
Disciplina bugetară este o condiție de bază pentru controlul cheltuielilor. Nu este un scop în sine, ci singurul mod prin care putem evita să irosim ceea ce am obținut cu greu în ultimele luni și putem crea condițiile pentru o relansare economică și o prosperitate sustenabilă.
Care sunt riscurile?
Împrumuturile din perioadele trecute și dobânzile mari pe care acestea le implică au majorat rapid datoria publică, crescând riscul pierderii controlului asupra bugetului.
Situația este complicată de creșterea ratei dobânzii la care se împrumută România, pe fondul unui fenomen mondial determinat, între altele, de războiul din Orientul Mijlociu, dar și de efectele căderii guvernului, ale declarațiilor populiste ale PSD și ale prelungirii instabilității politice.
Creșterea primei de risc pentru țara noastră reflectă preocuparea creditorilor față de lipsa de stabilitate și responsabilitate fiscală într-un context politic incert.
Am recâștigat anul trecut încrederea piețelor, ceea ce ne-a permis să obținem reducerea dobânzilor. Riscăm să pierdem însă acest câștig dacă nu păstrăm linia responsabilității.
Fiecare punct procentual plătit în plus la dobânzi înseamnă miliarde de lei anual, bani pe care nu îi mai putem folosi pentru investiții, sănătate sau educație.
Care este calea?
Țintele de deficit stabilite pentru anul viitor și pentru 2028 nu sunt negociabile. Discuția poate să fie doar despre modul în care le atingem.
Gestionarea corectă a unui buget nu înseamnă să ignorăm privilegiile, ci să le contestăm.
Cheltuielile statului nu trebuie să crească.
Cei care, referindu-se la ceea ce s-a întâmplat până acum, vorbesc despre „austeritate sălbatică” sunt iresponsabili. Am început să adaptăm cheltuielile la venituri, să apropiem consumul de ceea ce producem, de ceea ce ne permitem cu adevărat.
Cei care fac promisiuni fără acoperire își bat joc de oameni, generând frustrări care amplifică nemulțumirea. Este un mod de a guverna pe care l-am refuzat de la început și pe care nu îl vom accepta nici în continuare”, transmite lideruyl PNL.
Cele mai recente date fiscale sugerează că deficitul bugetar al României pentru întreg anul 2026 ar putea fi sub nivelul de 6% din PIB, ținta cu care a fost construit bugetul pentru acest an, arată analiștii băncii americane Goldman Sachs într-un raport privind regiunea, analizat de Profit.ro.
Banca atrage însă atenția că "unele dintre cele mai mari partide fac presiuni pentru a inversa consolidarea implementată până în prezent".
Îmbunătățirea situației execuției bugetare până în prezent, bazată pe un control strict al cheltuielilor, dar și pe creșterile mari de taxe de anul trecut, a alimentat în ultima perioadă optimismul printre unii analiști din sectorul financiar.
Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.
"Evoluțiile fiscale rămân în centrul atenției în România. Pe partea pozitivă, cele mai recente date fiscale sugerează că deficitul bugetar pe întregul an va fi probabil sub proiecția guvernului de 6% din PIB pentru 2026 (în scădere de la 9,3% acum doi ani).
Cu toate acestea, politica de ajustare fiscală a devenit extrem de controversată: coaliția guvernamentală s-a prăbușit în mai din cauza mdezacordurilor privind măsurile fiscale, există puține semne că se va forma un nou guvern și, în loc să caute modalități de a reduce și mai mult deficitul, unele dintre cele mai mari partide fac presiuni pentru a inversa consolidarea implementată până în prezent", arată Goldman Sachs.
România - Date fiscale mai bune, înrăutățire în ce privește politicile fiscale
Datele fiscale ale României s-au îmbunătățit: Evoluțiile fiscale rămân principalul obiectiv în România
"În mod încurajator, cele mai recente date sugerează că deficitul pe întregul an este probabil să se situeze sub proiecția guvernului de 6% din PIB pentru 2026, față de 9,3% de acum doi ani.
Eșecul României de a adopta legislație importantă legată de salarii înseamnă că este probabil să piardă o parte din finanțarea din PNRR, adăugând aproximativ 0,2% din PIB la deficitul din acest an. Chiar și așa, datele privind deficitul din acest an sugerează că, probabil, se va situa sub previziunile Guvernului, situație rară", arată analiștii Goldman.
Politica fiscală s-a deteriorat și mai mult: Datele îmbunătățite sunt compensate de un context politic înrăutățitor
Banca americană notează că, în luna mai, coaliția de guvernare s-a prăbușit din cauza dezacordurilor privind măsurile fiscale și există puține semne de formare a unui nou guvern.
"Mai multe partide mari fac acum presiuni pentru a inversa consolidarea deja implementată, în loc să o aprofundeze. Acest lucru este important deoarece, deși pașii inițiali de consolidare au fost încurajatori, ajustarea rămasă este încă substanțială", spun aceștia.
Politica monetară oferă puțin sprijin pe termen scurt, iar dobânzile statului sunt la un nivel corect, având în vedere situația politică
Având în vedere că inflația a fost ridicată chiar înainte de șocul din Iran, este puțin probabil ca politica monetară să ofere un sprijin compensatoriu semnificativ creșterii economice pe termen scurt. Ratele de politică monetară par să rămână la nivelurile actuale cel puțin pentru restul acestui an, scrie banca americană.
În opinia acestora, în ce privește dobânzile la care se împrumută statul, un catalizator pe termen scurt pentru o revenire ar putea veni din formarea unui guvern credibil, capabil să realizeze consolidarea fiscală necesară.
"Cu toate acestea, pentru ca această revenire să fie durabilă pe termen mediu, credem că, pe lângă îmbunătățiri fiscale, ar trebui să vedem și o îmbunătățire semnificativă a contului curent, deoarece acesta rămâne un risc atât pentru curba obligațiunilor locale, cât și pentru cea a creditului", se arată în raport.
