Statul ar urma să cheltuiască pentru plata de dobânzi suma de 27,78 miliarde de lei anul următor, în scădere cu doar 196 milioane de lei față de 27,97 miliarde lei, cât estimează pentru anul acesta. Costul cu dobânzile din 2022 a fost unul record, atât ca sumă, cât și ca pondere în PIB, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate. Trebuie menționat însă, că majorarea puternică a PIB nominal, la 1.552 miliarde lei estimat pentru anul următor, va ajuta Guvernul, ponderea datoriei în PIB urmând să coboare de la 2% în 2022 la aproape 1,8% în 2023.
Profit.ro va organiza, pe 12 decembrie, conferința Profit Financial.forum - Piețele financiare și provocările noilor crize - Ediția a V-a, la care vor participa cei mai mari jucători din piața financiar-bancară.
Conferința, programată la Grand Hotel Marriott București, va fi organizată cu sprijinul Agista, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, NNDKP, UniCredit Bank, Fondul Român de Contragarantare, Philip Morris România și First Bank, urmând să fie transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
De ce este important: Datoria statului a crescut accelerat în ultimii ani, mai ales în perioada pandemiei, când Guvernul s-a împrumutat pentru a susține mediul de afaceri și populația, dar și pentru a compensa evoluția slabă a veniturilor. Cu cât costurile cu dobânzile sunt mai mari, cu atât povara datoriei statului este una mai ridicată asupra bugetului. Bani care ar fi putut fi folosiți pentru dezvoltarea României, trebuie alocați pentru plata dobânzilor.
Mai este important: Guvernul își plătește împrumuturile care ajung la scadență cu bani pe care îi obține prin noi împrumuturi, procesul, comun la nivelul statelor, fiind numit rostogolirea datoriei. Acest proces de rostogolire a datoriei înseamnă că statul va plăti dobânzi pentru viitorul previzibil.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Costurile de împrumut s-au majorat la nivel global, direcția fiind dată de deciziile marilor bănci centrale, mai ales Rezerva Federală a SUA, de a crește dobânzile pentru a combate inflația. Îngrijorător, ponderea costului dobânzilor în PIB estimat pentru acest an (cea mai recentă prognoză a CNSP) trece pentru prima dată de pragul de 2% din PIB.
Dobânzile s-au mai temperat în luna noiembrie și au coborât aproape de 8%, după ce în octombrie au ajuns până la 9,68% pe an, cel mai ridicat nivel din decembrie 2009.
Potrivit datelor Comisiei Europene, România are în 2022 a treia cea mai grea povară a datoriei publice din UE, după Italia și Ungaria. Guvernul trebuie să dea peste 5,4% din venituri pe dobânzi. Datele CE nu sunt actualizate pentru a include suplimentarea de la rectidicarea bugetară, astfel că dobânzile sunt calculate la 25 miliarde de lei, în loc de 28 miliarde lei.
La recenta rectificare bugetară, Guvernul a suplimentat cu 3 miliarde de lei fondurile bugetului pentru cheltuieli cu dobânzile. Suma pentru tot anul a ajuns, astfel, la 27,974 miliarde lei.
Raportat la PIB de 1.396,2 miliarde de lei, conform prognozei de toamnă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), costurile dobânzilor reprezintă 2,003% din PIB. Conform datelor consultate din raportările Ministerului Finanțelor pentru anii trecuți, suma de aproape 28 miliarde lei este un nivel record, cum este și ponderea în PIB.
La începutul lunii septembrie, Profit.ro anunța că Guvernul ar putea aloca la rectificarea bugetară încă 2-3 miliarde de lei. În cele din urmă, au fost necesare 3 miliarde lei.
Dobânzile s-au mai situat la un nivel apropiat, ca pondere în PIB, doar în 2012, la scurt timp după criza financiară.
CITEȘTE ȘI Bugetul de pensii crește cu 12,6% și trece pentru prima dată de 100 miliarde de lei. Subvenția de la bugetul de stat scade în 2023 și este mai mică decât fondurile redirecționate către Pilonul IIUn factor important care ține sus dobânzile la care se împrumută statul este chiar suma foarte mare de care Guvernul are nevoie. Necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental pentru anul 2022 este de 148,6 miliarde lei, determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar de 5,8% din PIB (cca 80,1 miliarde lei), precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2022, în sumă de cca 68,5 miliarde lei. Pentru 2023, totalul împrumuturilor este estimat la 142,6 miliarde lei, din care 68,3 miliarde lei reprezintă deficit bugetar, deci datorie nouă.
Situația dobânzilor
Dobânzi (mld. lei) | % din PIB | |
---|---|---|
2023 (estimat) | 27,777 mld. lei | 1,79% (PIB 1.552,1 mld. lei) |
2022 (estimat) | 27,974 mld. lei | cca 2,003% (PIB 1.396,2 mld. lei) |
2021 | 17,46 mld. lei | 1,47% (PIB 1.181,9 mld. lei) |
2020 | 13,94 mld. lei | 1,31% (PIB 1.058,9 mld. lei) |
2019 | 11,59 mld. lei | 1,09% (PIB 1.059,8 mld. lei) |
2018 | 12,43 mld. lei | 1,3% (PIB 952,39 mld. lei) |
2017 | 9,96 mld. lei | 1,16% (PIB 856,7 mld. lei) |
2016 | 9,9 mld. lei | 1,3% (PIB 761,47 mld. lei) |
2015 | 9,19 mld. lei | 1,29% (PIB 711,1 mld lei) |
2014 | 9,63 mld. lei | 1,44% (PIB 667,57 mld. lei) |
2013 | 10,3 mld. lei | 1,61% (PIB 639,27 mld. lei) |
2012 | 10,6 mld. lei | 1,8% (PIB 587,5 mld. lei) |
2011 | 8,5 mld. lei | 1,52% (PIB 556,7 mld. lei) |
2010 | 7 mld. lei | 1,36% (PIB 513,64 mld. lei) |
2009 | 5,8 mld. lei | 1,18% (PIB 491,27 mld. lei) |
2008 | 3,5 mld. lei | 0,69% (PIB 503,96 mld. lei) |
2007 | 3,89 mld. lei | 0,8% |
2006 | 2,74 mld. lei | 0,7% |
sursă date: MF, calcule Profit.ro
Statele UE în funcție de ponderea în PIB a costurilor cu dobânzile
În cazul României, Comisia prezintă încă date anterioare rectificării bugetare. Astfel, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 25,1 miliarde de lei și nu la 28 miliarde lei, cele mai recente date ale Guvernului. Cu o pondere a dobânzilor în PIB de 2%, România are devansa în 2022 Franța.
2022 dobânzi % din PIB | 2021 dobânzi % din PIB | ||
---|---|---|---|
1 | Italia | 4 | 3,6 |
2 | Ungaria | 2,9 | 2,3 |
3 | Grecia | 2,4 | 2,5 |
4 | Spania | 2,2 | 2,2 |
5 | Portugalia | 2.1 | 2,4 |
6 | Franța | 1,8 | 1,4 |
7 | România | 1,8 | 1,3 |
8 | Polonia | 1,7 | 1,1 |
Zona euro | 1,6 | 1,5 | |
Uniunea Europeană | 1.5 | 1,4 | |
9 | Belgia | 1,5 | 1,7 |
10 | Cipru | 1,5 | 1,8 |
11 | Croația | 1,3 | 1,5 |
12 | Cehia | 1,1 | 0,8 |
13 | Malta | 1,1 | 1.1 |
14 | Austria | 1,1 | 1.1 |
15 | Slovenia | 1,1 | 1.2 |
16 | Slovacia | 1 | 1,1 |
17 | Irlanda | 0,7 | 0,8 |
18 | Danemarca | 0,6 | 0,6 |
19 | Germania | 0,6 | 0,6 |
20 | Țările de Jos | 0,6 | 0,6 |
21 | Finlanda | 0,6 | 0,5 |
22 | Bulgaria | 0,5 | 0,5 |
23 | Letonia | 0,5 | 0,5 |
24 | Lituania | 0,3 | 0,4 |
25 | Suedia | 0,3 | 0,2 |
26 | Luxemburg | 0,2 | 0,2 |
27 | Estonia | 0,1 | 0 |
sursă date: CE
Ce parte din vnituri dă fiecare stat UE pentru dobânzi
În cazul României, Comisia prezintă încă date anterioare rectificării bugetare. Astfel, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 25,1 miliarde de lei și nu la 28 miliarde lei, cele mai recente date ale Guvernului.
2022 dobânzi % din venituri | 2022 dobânzi mld. euro | 2022 venituri stat mld. euro | 2021 dobânzi % din venituri | 2021 dobânzi mld. eur0 | 2021 venituri stat mld. euro | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | Italia | 8,1% | 75,8 | 934,8 | 7,4% | 63,8 | 857,3 |
2 | Ungaria | 6,7% | 4,7 | 69,7 | 5,5% | 3,5 | 63,5 |
3 | România | 5,4% | 5,1 | 93,6 | 3,9% | 3,1 | 78,8 |
4 | Spania | 5% | 28,6 | 575,1 | 4,9% | 26 | 527,9 |
5 | Portugalia | 4,9% | 5,1 | 104,1 | 5,4% | 5,2 | 96,3 |
6 | Grecia | 4,8% | 5,1 | 105,6 | 5% | 4,5 | 90,8 |
7 | Polonia | 4,4% | 11,4 | 257,1 | 2,6% | 6,4 | 243,6 |
8 | Cipru | 3,7% | 0,4 | 10,9 | 4% | 0,4 | 9,9 |
9 | Franța | 3,4% | 47,7 | 1.396 | 2,6% | 34,7 | 1.313,4 |
Zona euro | 3,4% | 212,7 | 6.253,8 | 3,1% | 180,3 | 5.815,4 | |
10 | Malta | 3,3% | 0,2 | 6 | 3,7% | 0,2 | 5,4 |
UE | 3,3% | 242,1 | 7.306,7 | 2,9% | 199,4 | 6.801,7 | |
11 | Irlanda | 3,2% | 3,6 | 112,7 | 3,3% | 3,3 | 98,7 |
12 | Belgia | 3% | 8,2 | 269,8 | 3,4% | 8,5 | 250,8 |
13 | Slovenia | 2,8% | 0,7 | 25,4 | 3% | 0,7 | 23,3 |
14 | Croația | 2,7% | 0,8 | 29,7 | 3,4% | 0,9 | 26,8 |
15 | Cehia | 2,6% | 3 | 113,5 | 1,8% | 1,8 | 98,7 |
16 | Slovacia | 2,5% | 1,1 | 44 | 2,7% | 1,1 | 40,3 |
17 | Austria | 2,3% | 5 | 220,2 | 2,2% | 4,5 | 203,2 |
18 | Letonia | 1,4% | 0,2 | 13,8 | 1,6% | 0,2 | 12,5 |
19 | Germania | 1,3% | 24 | 1.817 | 1,2% | 20,8 | 1.711,7 |
20 | Țările de Jos | 1,3% | 5,2 | 405,7 | 1,3% | 4,9 | 376,7 |
21 | Bulgaria | 1,2% | 0,4 | 33,2 | 1,1% | 0,3 | 26,1 |
22 | Finlanda | 1,1% | 1,6 | 141,3 | 1% | 1,3 | 132,7 |
23 | Danemarca | 1,1% | 2,0 | 178,8 | 1% | 1,9 | 183,3 |
24 | Lituania | 0,8% | 0,2 | 24 | 1% | 0,2 | 20,5 |
25 | Suedia | 0,7% | 1,9 | 277,4 | 0,5% | 1,2 | 265,5 |
26 | Luxemburg | 0,3% | 0,1 | 33,5 | 0,3% | 0,1 | 31,6 |
27 | Estonia | 0% | 0 | 13,6 | 0% | 0 | 12,3 |
sursă date: CE