Profit.ro a scris recent că datoria statului român va ajunge anul acesta la 1.130 miliarde lei, 59% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile vor depăși în premieră 3% din PIB, urmând ca în 2026 România să devanseze chiar Grecia la ponderea în economie a cheltuielilor statului cu dobânzile.
"După mai mult de un an cu cinci campanii electorale, dominate de agitație politică, o ascensiune neașteptată a extremei drepte și o schimbare de ultim moment a șanselor în cadrul alegerilor prezidențiale reluate, toate partidele pro-europene (deținând două treimi din locurile parlamentare) au fost de acord să formeze un guvern.
Ajustarea fiscală era demult așteptată. Piețele și agențiile de rating își pierdeau răbdarea, în timp ce banii UE erau la risc. Dilema corecției deficitului era o alegere otrăvitoare cu două opțiuni: fie corecția determinată de piață, fie aterizarea controlată, prima fiind mult mai costisitoare în ceea ce privește creșterea economică. Guvernul a venit la mijlocul verii cu un pachet fiscal cuprinzător pentru a readuce traiectoria fiscală către calea convenită cu CE.
Acest lucru a fost salutat de CE, agențiile de rating și piețe. Așa cum era de așteptat, măsurile fiscale au fost atât inflaționiste, cât și negative din punct de vedere al creșterii, dar s-a evitat o aterizare forțată.
Din mixul fiscal disponibil, se estimează că majorarea impozitelor indirecte are un impact negativ asupra creșterii semnificativ mai mic decât o majorare a impozitelor directe.
După aprobarea pachetului, datoria suverană a României și-a revenit și vedem o posibilitate suplimentară de compresie a randamentelor, cu condiția ca execuția fiscală să se desfășoare conform planului. Aceasta depinde, însă, de stabilitatea politică", afirmă într-un raport Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, și Vlad Ioniță, analist al băncii.
Trecerea la surplus bugetar primar este singura cale de a ieși din spirala datoriei
Soluția pentru stabilizarea situației bugetare este reducerea deficitului vizând un surplus primar, arată specialiștii Erste. De asemenea, consolidarea bugetului de stat este în principal funcție de venituri mai mari, având în vedere rigiditatea cheltuielilor publice.
Constrângeri:
- Raportul datorie-PIB nu mai este benefic pentru ratingul de credit, fiind așteptat să atingă un vârf de 67-68%, cu peste 10 puncte procentuale peste mediana „BBB”.
- Emisiunile masive în valută forte mențin spread-urile de împrumut față de indicele de referință mai mari decât cele sugerate de CDS.
- Riscurile de retrogradare a ratingului sunt supuse executării consolidării fiscale, care depinde de stabilitatea politică.
- Deflația datoriei a ajutat la stabilitatea stocului/fluxului de indicatori ai datoriei în trecut, dar nu mai este cazul în viitor.
- 50% din datoria publică este pe extern, ceea ce expune statul la riscurile pieței globale.
- Rata ridicată fără risc (la datoria statului) afectează investițiile/costul finanțării interne, constrângând creșterea potențială viitoare a PIB-ului.
- Efect de evicțiune: sectorul public este împrumutat net, în timp ce sectorul privat are economii nete.
Modelele băncii estimează o „valoare justă” pentru randamentele obligațiunilor ROMGB pe 10 ani la aproximativ 6,5% în trimestrul 4 din 2026, ceea ce implică un anumit spațiu (~30 puncte de bază) pentru o ajustare de la nivelurile actuale.
Rezolvarea situației deficitului bugetar necesită creșterea veniturilor statului, în timp ce slaba colectare (cum ar fi la TVA) explică parțial nivelul redus al veniturilor fiscale comparativ cu alte state UE.
Începând cu 2019, guvernele au ratat în mod repetat țintele de deficit anunțate la început de an. Anul 2024 s-a încheiat cu cu un deficit de 8,6% din PIB în termeni cash (standardul național) și cu 9,3% din PIB în termeni ESA (standardul UE), cel mai ridicat nivel din UE. Pentru 2025, așteptările și ținta oficială, rectificată, sunt pentru 8,4% din PIB. Astfel, ca urmare a măsurilor de ajustare adoptate în iulie, deficitul bugetar este așteptat să reintre pe traiectoria de ajustare.
Din 2019, în cinci din șapte ani, deficitul bugetar a depășit ținta asumată la începutul anului respectiv
Girul Comisiei Europene este esențial pentru păstrarea ratingului recomandat pentru investiții
Toate cele trei mari agenții de rating au revizuit perspectiva României la negativă de la stabilă între alegerile parlamentare și reluarea alegerilor prezidențiale.
Ratingul BBB-/Baa3 a fost reconfirmat de agențiile de rating după ce s-a format o coaliție pro-europeană și a fost prezentat un pachet considerabil de consolidare fiscală. Perspectiva negativă este legată de riscurile de implementare a consolidării fiscale.
Factorii care ar putea declanșa o retrogradare a ratingului:
- traiectoria consolidării fiscale deviază semnificativ de la plan din cauza inconsecvenței politice sau a creșterii economice slabe;
- creșterea datoriei externe, deteriorarea condițiilor de finanțare sau întârzierea fondurilor UE;
Opinia Erste: O retrogradare a ratingului este puțin probabilă atâta timp cât perspectivele fiscale au girul Comisiei0 Europene.
