Antifrauda a inițiat mai puține controale în aproape toată țara, dar cresc presiunile pentru bani. De 24 de ore, la Antifraudă a venit șeful Fiscului din județul care concurează Bucureștiul la număr de controale

Inspectorii Antifraudă au fost anul trecut mai puțin agresivi în ce privește numărul de verificări și sumele stabilite în urma controalelor, în contextul în care șefii din Ministerul Finanțelor și ANAF anunță de mai mult timp că se vor concentra pe verificarea firmelor cu risc. Deși în mod normal această abordare ar trebui să continue și anul acesta, perspectiva este incertă, ca urmare a schimbărilor dese la conducerea ANAF, aflată la al patrulea președinte în doi ani, a presiunilor tot mai mari pe Fisc să aducă bani la buget, dar și a unor direcții noi stabilite de Finanțe pentru Antifraudă, despre care Profit.ro a scris aici.

Numărul de contribuabili verificați de Antifraudă și sumele stabilite de aceștia, amenzi, confiscări și prejudicii, au înregistrat anul trecut scăderi în aproape toată țara, în cele mai multe județe activitatea inspectorilor fiind mult mai redusă decât în 2016. Sunt însă și câteva excepții, cum ar fi Arad, Botoșani sau Ilfov. Dacă la nivel de contribuabili controlați scăderea este de aproximativ 10%, sumele stabilite au coborât cu 40%.

Această evoluție ar putea fi pusă pe seama unei schimbări de abordare la nivelul ANAF. Reprezentanții agenției și cei ai Ministerului Finanțelor au susținut în ultima perioadă o nouă abordare, cu un accent mai mare pe prevenție și pe o selecție mai riguroasă a țintelor pentru controale, în baza unei analize de risc a Fiscului. Pe acest fond, în urmă cu puține ore, șeful Antifraudei a fost schimbat cu cel care conducea Fiscul din Constanța, județul natal al actualului președinte ANAF, fostul ministru de Finanțe Ionuț Mișa. Conform datelor analizate de Profit.ro, Constanța este imediat după București în Top-ul județelor cu cei mai mulți contribuabili verificați.

CITEȘTE ȘI Doar 2% dintre cele 18.000 de firme care aplică split TVA o fac de bunăvoie. Restul au fost obligate de stat să intre în acest mecanism

Din totalul de 2,14 miliarde de lei de anul trecut, 89,4% reprezintă prejudicii aferente actelor de sesizare penală, iar restul, de 10,6%, sunt sancțiuni contravenționale (amenzi și confiscări).

La nivel de județe, în cele mai multe cazuri, au fost mai puține controale, iar sumele stabilite de plată au fost mai mici. Doar în Arad, Botoșani, Brașov, Ilfov, Tulcea și Vrancea a crescut numărul de controale, dar și cel al sumelor stabilite.

Situația cea mai puțin plăcută este în Ilfov, unde Antifrauda a controlat cu 23% mai mulți contribuabili, în timp ce totalul amenzilor, confiscărilor și prejudiciilor a fost de peste cinci ori mai mare comparativ cu anul anterior.

La polul opus este chiar județul Constanța, de unde vine noul șef al Antifraudei și unde, deși numărul controalelor a scăzut marginal, sumele stabilite de inspectori au fost mai mici de aproape patru ori.

CITEȘTE ȘI Județele cu cele mai puține firme în split TVA sunt Covasna, Vaslui și Mehedinți. La polul opus se află București

Direcții noi și îngrijorătoare stabilite de Finanțe pentru Antifraudă

Un element foarte important care ar putea influența comportamentul inspectorilor este acela că Fiscul schimbă modul în care va controla firmele și le va executa silit în contul datoriilor, urmărind să se concentreze pe companiile cu datorii mai mari, dar și pe cele de la care consideră că are de unde să ia bani.

Fiscul va controla cu prioritate companiile cu anumite coduri CAEN, firmele cu potențial de risc, dar și cu active care să poată fi valorificate pentru recuperarea datoriilor, va verifica tranzacțiile cu mașini second-hand, centrele comerciale en-gros și va intensifica monitorizarea și controalele în comerțul online. Aceste schimbări de direcție au fost stabilite la nivelul Ministerului Finanțelor pentru a crește încasărilor.

Abordarea mai temperată a inspectorilor Antifraudă ar putea fi, totuși, susținută în acest an de intrarea în vigoare a Legii prevenirii. Dacă anul trecut inspectorii au făcut controale și în spiritul legii prevenției, anul acesta pot face verificările în litera acestei legi.

Șefii se schimbă des la ANAF

Ionuț Mișa, ministru de Finanțe până în luna ianuarie a acestui an, a fost numit recent președinte al ANAF. Între plecarea de la Finanțe și numirea în fruntea Fiscului, Mișa a revenit pe postul lui de funcționar public, cel de șef al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF.

Chiar dacă este tot un om din ANAF, Mișa este al patrulea președinte al agenției în ultimii doi ani. În ianuarie 2017, șeful ANAF de la acel moment, Dragoș Doroș, a fost înlocuit de noul guvern cu Bogdan Stan, care venea de la direcția de control și antifraudă a Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, dar lucrase anterior în cadrul ANAF, la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Stan a fost schimbat la rândul său cu Mirela Călugăreanu, anterior director în cadrul ANAF, Direcția București. Acesta este și postul pe care revine acum Călugăreanu, după numirea lui Mișa.

Schimbările atât de dese la conducerea ANAF pot avea un efect destabilizator asupra eficienței oamenilor din agenție, care în astfel de momente, de obicei, așteaptă să vadă cum se așează lucrurile, care sunt prioritățile noului șef și ce alte schimbări de conducere urmează înlocuirii președintelui.

CITEȘTE ȘI Cum recomandă ANAF firmelor să evite neconcordanțele care le duc la split TVA

Problemele de la buget

Pe lângă problema șefilor cu mandate prea scurte pentru a putea implementa politici coerente pe termen lung, asupra ANAF se prefigurează și posibile presiuni pentru creșterea încasărilor la bugetul statului.

Deși Fiscul este în grafic cu încasările, cheltuielile mari ale statului, în bună măsură din cauza creșterii accelerate a salariilor, tind să destabilizeze deficitul bugetar, indicator pe care Guvernul și-a asumat că îl va ține și în acest an în limita de 3%.

Situația sumelor stabilite în urmă controalelor Antifraudă, pe județe

(Culoarea verde reprezintă scădere față de anul 2016, iar roșu creștere)

Sursă date: ANAF