Banca Centrală Europeană (BCE) a menținut joi nivelul dobânzilor la minime istorice și a reiterat că "este pregătită își ajusteze instrumentele" în cazul în care acest lucru va fi necesar.
Expresia "Marea Resetare" a intrat de ceva vreme în limbajul comun și toată lumea pare să știe ce înseamnă, deși nu toți cad de acord asupra semnificației ei. Unii consideră că – spre bine sau spre rău – ea e un tăvălug natural inevitabil care va schimba din temelii organizarea socială a lumii. Alții, dimpotrivă, sunt de părere că e ceva cu totul "nenatural".
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi să majoreze valoarea totală a achizițiilor de urgență cu 500 de miliarde de euro, la 1.850 miliarde de euro, și să extindă acest program până în martie 2022, cel puțin.
Monetariștii, deși mai favorabili pieței libere decât keynesienii, nu au o soluție diferită față de aceștia din urmă privind ieșirea din criză. Primii văd salvarea în pomparea de bani de către banca centrală, ceilalți în programele de lucrări publice realizate de guvern.
În luna martie, BCE a anunțat un program de cumpărări de obligațiuni în valoare de 750 de miliarde de euro în încercarea de a ține sub control repercusiunile economice ale pandemiei de coronavirus.
Curtea Constituțională Federală din Germania a cerut Băncii Centrale Europene (BCE) să justifice de urgență necesitatea amplului său program de relaxare cantitativă. Potrivit instanței germane supreme, programul de relaxare cantitativă ar putea putea încălca "principiul proporționalității" și a cerut Bundesbank (banca centrală a Germaniei) să se tragă din schema de achiziții dacă BCE nu va demonstra necesitatea acesteia.
Indicii bursieri americani au dechis ședința de luni în declin, în pofida măsurilor agresive de sprijin anunțate de Rezerva Federală a SUA, inclusiv un program de relaxare cantitativă nelimitat.
Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să anunțe joi extinderea termenului limită al programului de cumpărări de obligațiuni, potrivit unui sondaj Bloomberg la care au participat 53 de economiști care urmăresc activitatea instituției. Evoluția inflației și a creșterii economice din zona euro ar urma să permită instituției să retragă treptat programul de relaxare cantitativă spre finele anului viitor, consideră trei sferturi dintre respondenți.