Rezultatele 1 - 7 din 7 pentru "claw-back"

Codul Fiscal va fi modificat pentru a fi introdusă posibilitatea de ajustare a bazei de impozitare a TVA pentru reducerile de preț acordate ulterior livrării de bunuri/prestării de servicii și în situațiile în care acestea nu sunt acordate direct clienților, măsură care va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, dar și un impact negativ asupra bugetului de cel puțin 290 milioane lei, sumă înregistrată doar în sectorul farmaceutic, prevede un proiect de ordonanță pregătit de către Ministerul Finanțelor.

România alocă pentru sistemul de sănătate fonduri mult prea reduse pentru a permite tratamentul pacienților la un nivel similar cu media europeană, resursele pentru sănătate fiind, per ansamblu, la 5,2% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 8-9% din PIB, a declarat, Dan Zaharescu, Director Executiv, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), prezent la evenimentul Profit Health.forum - Sistemul sanitar românesc - Eficiență, siguranță, bariere Ediția a XII-a. Potrivit acestuia, resursele alocate pentru sănătate ne plasează mai degrabă în linie cu media statelor din Africa și nu cu cele din Europa.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER ) a tras un semnal de alarmă în legătură cu solicitarea Comisiei Europene privind revizuirea în sus a taxei claw-back. Producătorii apreciază că ”reprezintă o reală tragedie pentru pacienții români și un risc major pentru viitorul industriei farmaceutice din România”.

Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor lucrează la un nou mecanism de taxă claw-back, care să țină cont de situația fiecărui medicament, în contextul în care, la începutul anului viitor, intră în vigoare Directiva privind trasabilitatea medicamentelor. Producătorii de medicamente, în special cei de medicamente generice, critică dur, de mult timp, taxa claw-back, despre care afirmă că este responsabilă de retragerea de pe piață a multor produse cu preț mai mic.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) spune că în ultimii doi ani aproape 170 de medicamente care costă sub 25 lei au dispărut de pe piața din cauza taxei claw-back, care a crescut cu peste 50%.

Actualul sistem de taxă claw-back trebuie schimbat pentru a cointeresa Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în eliminarea fraudelor cu medicamente decontate și exportate ulterior în alte țări. Populația rămâne fără medicamente, iar producătorii sunt concurați pe alte piețe de propriile produse exportate la un preț mai mic de firme terțe care obțin astfel câștiguri mari. Soluția ar fi introducerea rețetei electronice și modificarea taxei claw-back, așa încât prețurile mici fixate de stat să se aplice doar medicamentelor decontate de CNAS, afirmă Vlad Boeriu, partener servicii fiscale Deloitte și lider pe industria farma în cadrul Deloitte.

Un număr mare de medicamente generice, multe produse în România, riscă să dispară de pe piață, în contextul în care taxa claw-back, care afectează medicamentele ieftine disproporționat comparativ cu cele scumpe, din import, ar putea ajunge aproape de 30% în acest an. Deși Guvernul s-a arătat „deschis” în urmă cu câteva luni să introducă un nivel diferențiat al taxei, nu a făcut nimic în acest sens. Lipsa de acțiune a autorităților lovește astfel o industrie din România care anual plătește numai din taxele pe salarii 80 de milioane de euro pentru cei circa 8.000 de angajați.