Actualul sistem de taxă claw-back trebuie schimbat pentru a cointeresa Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în eliminarea fraudelor cu medicamente decontate și exportate ulterior în alte țări. Populația rămâne fără medicamente, iar producătorii sunt concurați pe alte piețe de propriile produse exportate la un preț mai mic de firme terțe care obțin astfel câștiguri mari. Soluția ar fi introducerea rețetei electronice și modificarea taxei claw-back, așa încât prețurile mici fixate de stat să se aplice doar medicamentelor decontate de CNAS, afirmă Vlad Boeriu, partener servicii fiscale Deloitte și lider pe industria farma în cadrul Deloitte.
Fiscalitatea, prin taxa claw-back, dar și unele reglementări îi defavorizează pe producătorii de medicamente din România, care se situează în general în categoria genericelor, ieftine, în timp ce medicamentele scumpe, protejate încă de patente, sunt în general importate. Medicamentele ieftine reprezintă un cost mai redus pentru stat, însă au și marje de profitabilitate mult mai mici comparativ cu tratamentele inovative, astfel că producătorii de generice au și o capacitate mult redusă de a suporta taxa claw-back.
„Efectul combinat al prețului mic impus de stat și al reglementărilor care îl stimulează încurajează exportul paralel de medicamente. Practic, România are prețurile cele mai mici din UE, reglementate de stat, care îi motivează pe distribuitori să vândă cantități importante de medicamente către farmacii din alte state unde prețurile sunt mult mai mari. Beneficiul obținut din diferență de preț constituie un factor decisiv. Din cauza acestui fenomen, producătorii de medicamente ajung să piardă de două ori: o dată pentru că, datorită prețului reglementat, trebuie să vândă medicamentele în România la prețuri foarte mici, care le asigură profitabilitate minimă sau zero, iar a doua oară pentru că, din cauza exportului paralel, se contaminează și celelalte piețe unde ajung să fie concurați de propriile produse mai ieftine. Faptul că Parlamentul a introdus în lege, în luna mai, posibilitatea ca și retailerii, respectiv farmaciile, să facă export paralel accentuează acest fenomen cu efecte negative pentru consumatori și producători. La nivel discursiv, autoritățile condamnă situația, însă în practică vedem că se întâmplă altceva fără legătură cu interesul consumatorilor”, a declarat, pentru Profit.ro, Vlad Boeriu.
Vlad Boeriu, partener servicii fiscale Deloitte și lider pe industria farma în cadrul Deloitte
Recent, producătorii de medicamente din România au avertizat că un număr mare de medicamente generice, multe produse în fabrici locale, riscă să dispară de pe piață, în contextul în care taxa claw-back, care lovește în aceste medicamente ieftine disproporționat comparativ cu cele scumpe, din import, ar putea ajunge aproape de 30% în acest an.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente.
Potrivit unei asociații a producătorilor de generice, în nicio țară din Europa taxa clawback nu se aplică medicamentelor din această categorie, ieftine, pentru că acestea sunt o sursă de economii la bugetul de stat și un mod de a asigura medicamente pentru cât mai mulți pacienți.
Soluții pentru a opri frauda cu medicamentele plătite de români
"Un alt efect care concură din plin la acest fenomen este frauda. Este știut că o parte din medicamentele exportate paralel sunt decontate la Casa de Asigurări. Chiar dacă s-a încercat implementarea unor măsuri de reducere a fraudei, de exemplu prin utilizarea cardului național de sănătate, situația este încă nerezolvată. Cât de mult este afectată piața de fraudă s-a văzut atunci când, ca urmare a introducerii cardului de sănătate, consumul de medicamente decontate a scăzut simțitor, cu circa un miliard de lei pe an. Scăzând consumul de medicamente decontate, care era crescut artificial prin fraudă, a fost redusă și taxa claw-back care este calculată în funcție de consumul de medicamente din fiecare trimestru”, a spus partenerul Deloitte.
Soluția pentru reducerea semnificativă a fraudei ar fi rețeta electronică și limitarea prețului preferential doar la medicamentele furnizate CNAS.
Diminuarea fraudei ar aduce beneficii importante consumatorilor și producătorilor din România, firme care dețin fabrici, generează locuri de muncă și plătesc taxe importante la buget.
"Pentru a elimina frauda, ar trebui închis cercul trasabilității. În opinia mea, rețeta electronică ar fi una dintre soluții, dar care, din păcate, nu s-a implementat. În fond, trebuie găsită o soluție care să dea siguranța că medicamentul pe care casa de asigurări îl compensează este cumpărat și consumat de un pacient român care are nevoie de el. Dacă, în același timp, s-ar practica prețuri preferențiale doar în relația cu casa de asigurări, respectiv să existe un mecanism prin care medicamentele nedecontate să aibă prețul la liber, cred că exportul paralel ar scădea vizibil”, explică consultantul.
Acest preț foarte mic duce și la dispariția din piață a unor medicamente pentru că devine nerentabilă producerea lor. Consecința este că producătorii pun pe piața românească cantități mai mici, o dată din cauza prețului care nu le aduce profit, iar a doua oară pentru că se așteaptă ca o parte să ajungă în exportul paralel și să le concureze propriile produse pe alte piețe.
„O revizuire a criteriului cel mai mic preț din UE ar fi, evident, o decizie politică, dar nu știu în ce măsură ar ajuta atâta timp cât taxa claw-back este stabilită astfel încât să acopere toată diferența dintre bugetul Casei de Asigurări pentru medicamente compensate și suma compensată efectiv. Prin urmare, interesul Casei în a limita consumul este foarte scăzut dacă își recuperează toată diferența de la deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentului”, spune Vlad Boeriu.
În opinia mea, o rezolvare măcar parțială a situației impune cointeresarea Casei printr-o redefinire a taxei claw-back
Potrivit acestuia, consumul de medicamente a tot crescut, iar bugetul Casei a rămas aproximativ același din 2011, diferența fiind acoperită de la an la an prin taxa claw-back, mai ales că, în alte țări, această taxă este considerată mai degrabă un discount față de prețul pieței pe care producătorul de medicamente trebuie să-l dea casei de sănătate din țara respectivă.
Astfel, în timp ce la începutul lui 2015 numărul medicamentelor înregistrate în România depășea 6.000, până în prezent un sfert dintre medicamente au fost retrase oficial de producători. Numai din 2016 și până azi, peste 600 de medicamente au fost retrase de pe piață iar alte câteva sute au fost înregistrate cu notificare pentru retragere, au transmis, la finele lunii iulie, reprezentanții Asociației Distribuitorilor Europeni de Medicamente. Potrivit acestora, în ultimele luni numărul notificărilor de retragere de pe piața românească a crescut considerabil, iar acest lucru va duce în perioada următoare la o criză fără precendent a medicamentelor, în special a celor pentru boli grave sau rare.
Conform unei estimări CEGEDIM, peste 2.300 de medicamente riscă să dispară de pe piață, 60% din acestea fiind medicamente sub 25 de lei. Multe din acestea sunt produse în România, de companii care produc exclusiv generice. O închidere a capacităților de producție dedicate medicamentelor cu prescripție va duce la pierderea a mii de locuri de muncă și a zeci de milioane de euro plătite în taxe către bugetul de stat.
