România alocă pentru sistemul de sănătate fonduri mult prea reduse pentru a permite tratamentul pacienților la un nivel similar cu media europeană, resursele pentru sănătate fiind, per ansamblu, la 5,2% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 8-9% din PIB, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), prezent la evenimentul Profit Health.forum - Sistemul sanitar românesc - Eficiență, siguranță, bariere Ediția a XII-a. Potrivit acestuia, resursele alocate pentru sănătate ne plasează mai degrabă în linie cu media statelor din Africa și nu cu cele din Europa.
Conferința a fost organizată cu sprijinul ARPIM, Banca Transilvania, Stada și BRD, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV și MEDIKA TV
"Barierele cele mai mari le întâmpinăm din cauza unei finanțări insuficiente a medicamentelor pentru populație. Avem un nivel de finanțare destul de scăzut a sistemului sanitar, implicit și a nevoii de medicamente, și, din această cauză, pacienții au suferit foarte mult de-a lungul ultimilor 20 de ani. În România, în perioada dintre 2008 și 2014, accesul pacienților la medicamente inovative a fost complet blocat. Iar această întârziere în ce privește accesul la tratamente moderne, s-a repercutat și asupra perioadei următoare. Avem în continuare întârzieri, în pofida unui oarecare dezgheț care se observă în ce privește accesul pacienților la medicamente inovative.
Fără îndoială, medicina personalizată, medicamente personalizate, reprezintă vârful de lance tehnologic în domeniul medical, dar, practic, a ajunge să ai acces la aceste medicamente este, în continuare, extrem de limitat. Este o chestiune de resurse financiare pe de o parte, pe de altă parte este și o chestiune de resurse umane, pentru că ai nevoie de specialiști de top, care să fie pregătiți să lucreze cu asemenea produse, cu asemenea informații, cu tehnologiile aferente unor astfel de tratamente", a spus Zaharescu.
România este în urmă față de alte state UE și ar avea nevoie de o accelerarea, însă fondurile foarte reduse nu permit acest lucru. Ponderea în PIB a fondurilor este în jurul a 5%, față de o medie europeană de 8-9%.
"Lucrurile sunt într-o continuă transformare, dar viteza cu care are loc această transformare este încă scăzută și, dacă vrem să ajungem să ne apropiem de celelalte țări din Uniunea Europeană și de standardele europene de tratament, trebuie să accelerăm un pic ritmul în care invoația medicală este admisă și acceptată. Încă avem întârzieri majore. Este nevoie și de o finanțare corespunzătoare a acestor procese. Din păcate, în România de-a lungul ultimilor 30 de ani nu a excelat deloc din acest punct de vedere, cu un 5,2% din PIB alocat pentru sănătate per ansamblu, suntem, din păcate, undeva la nivelul mediei țărilor din Africa. Și totuși, suntem o țară europeană, unde media alocărilor se învârte undeva la 8-9%", a explicat acesta.
Sărăcia bugetului pentru sănătate este evidențiată și de modul în care acesta este susținut. O contribuție majoră vine din taxa claw-back, o suprataxă instituită asupra producătorilor de medicamente.
"Pe de altă parte, nu trebuie să neglijăm faptul că o bună parte din resursa financiară pe crae sistemul financiar românesc o folosește în tratarea pacienților, vine dintr-o suprataxare a industriei farmaceutice. Producătorii de medicamente plătesc undeva între 15 și 20%, peste toate celelalte taxe pe care le plătește orice agent economic în România, ca o taxă claw-back. Această suprataxare face ca unul din patru pacienți să fie tratat pe banii industriei farmaceutice și nu pe banii sistemului sanitar, cum ar fi normal", arată reprezentantul ARPIM.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite o taxă pentru a acopri diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente.
Taxa clawback
Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au inițiat un proiect de lege vizând taxa clawback, care se află pe circuitul de avizare interministerială.
Prin proiect se propune eliminarea categoriei Ill de medicamente (medicamentele produse pe o linie de fabricație din România) pentru care se datorează o contribuție de 15% și diminuarea contribuției trimestriale pentru medicamentele de tip II cu 5%.
Astfel, începând cu trimestrul III al anului 2023 (se solicită adoptarea în procedura de urgență), se propune reglementarea unei contribuții trimestriale diferențiată pentru medicamente de tip I și II prin aplicarea unor procente fixe de 25% (medicamente de tip l), respectiv 15% (medicamente de tip II).
Prin proiectul de lege propus, nivelul contribuției va ti același în funcție de tipul de produs farmaceutic, indiferent daca sunt produse pe o linie de fabricație din România sau produse în Uniunea Europeană.
