Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor lucrează la un nou mecanism de taxă claw-back, care să țină cont de situația fiecărui medicament, în contextul în care, la începutul anului viitor, intră în vigoare Directiva privind trasabilitatea medicamentelor. Producătorii de medicamente, în special cei de medicamente generice, critică dur, de mult timp, taxa claw-back, despre care afirmă că este responsabilă de retragerea de pe piață a multor produse cu preț mai mic.
Conferința este transmisă în direct AICI, cât și la Look TV, fiind organizată cu sprijinul acordat de abbvie, Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente adem-romania.ro, Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România ADRFR, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România APMGR, High-Tech Systems&Software, Janssen, MedLife și Terapia, cărora le mulțumim pentru participare.
"S-a vorbit despre taxa claw-back. Vreau să fac următoarea afirmație: în contextul în care intră în vigoare, de la începutul anului viitor, Directiva cu privire la trasabilitatea medicamentelor, vreau să avem capacitatea ca, prin serializarea pe care o va avea fiecare medicament, să discutăm despre individualizare și, evident, să ajungem la o construcție mult mai apropiată de realitate și de așteptările dumneavoastră a taxei claw-back", a anunțat, la Profit Health Forum, Răzvan Teohari Vulcănescu, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit acestuia, în pregătirea noii variante a taxei claw-back va fi implicată și piața farma.
"Este un angajament pe care Casa Națională de Sănătate și-l ia, alături de Ministerul Sănătății, alături de Ministerul de Finanțe, cu care suntem într-un grup de lucru. Vreau ca, împreună cu piața farma, să ieșim cu o propunere care să fie funcțională pentru întregul sistem", spune Vulcănescu.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente. Până în prezent nu s-a renunțat însă la această taxă în pofida caracterului temporar cu care a fost introdusă.
În ultimii ani au dispărut mai multe mii de medicamente, cele mai multe generice, a indicat, la conferință, Adrian Grecu, Președinte Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
"Problema noastră este structura taxei claw-back. Am cerut o abordare diferențiată. Rolul genericelor este să aducă economii în sistem, dar nu sunt folosite suficient. Cu cât un produs este mai ieftin, cu atât impactul taxei claw-back este mai puternic, iar riscul să dispară mai ridicat", a spus Adrian Grecu.
Producătorii de medicamente din România au atras în trecut atenția că în ultimii ani au dispărut multe medicamente cu preț mic de pe piață din cauza taxei claw-back, care a crescut cu peste 50%. În plus, având în vedere că aproximativ 75% din medicamentele care costă sub 25 lei sunt fabricate în țara, “taxa clawback” vulnerabilizează industria de medicamente din România, care astfel pierde din competitivitate, lăsând statul român fără alternative din producția internă, potrivit Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România.
Medicamentele generice sunt echivalente terapeutice ale produselor farmaceutice originale ale căror brevete au expirat. În condițiile în care brevetul unui medicament inovativ (care introduce o substanță activă nouă) expiră după 10-15 ani, la finalul acestei perioade orice companie îl poate produce și dezvolta, dar fără să schimbe formula substanței active. Acest produs rezultat este numit medicament generic.
Medicamentele generice sunt utilizate pe scară largă în Europa, SUA și în restul statelor lumii, unde sunt văzute ca o soluție pentru creșterea accesului la tratamente de calitate ale populației, în condiții de eficiență bugetară. În România sunt produse medicamente generice, ieftine, în timp ce medicamentele scumpe, protejate încă de patente, sunt în general importate.
Medicamentele ieftine reprezintă un cost mai redus pentru stat, însă au și marje de profitabilitate mult mai mici comparativ cu tratamentele inovative, astfel că producătorii de generice au și o capacitate mult redusă de a suporta taxa claw-back.
