Vara anului 2024 a fost cea mai caldă măsurată vreodată pe planetă, unde temperaturile record au continuat fără încetare timp de mai bine de un an, cu o serie de valuri de căldură, secete și inundații mortale alimentate de încălzirea globală. Astfel, 2024 are toate șansele să devină primul an calendaristic care va depăși pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015 pentru încălzirea globală în raport cu perioada preindustrială (1850-1900), relatează AFP.
Din iunie până în august, în cele trei luni de vară din emisfera nordică s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie globală măsurată vreodată, depășind deja recordul stabilit în 2023, a anunțat Observatorul european Copernicus.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„În ultimele trei luni, planeta a cunoscut cele mai calde luni iunie și august, cea mai caldă zi și cea mai călduroasă vară din emisfera nordică”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), în buletinul său lunar. „Această serie de recorduri crește probabilitatea ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat”, devansând din nou 2023, a adăugat ea.
Țări precum Spania, Japonia, Australia (aceasta din urmă aflată în timpul iernii) și China au anunțat săptămâna aceasta că au măsurat niveluri istorice de temperaturi pentru luna august, scrie News.ro.
„Fenomenele extreme observate în această vară nu vor face decât să se intensifice, cu consecințe devastatoare pentru oameni și planetă, dacă nu luăm măsuri urgente pentru a reduce gazele cu efect de seră”, a avertizat Samantha Burgess.
Omenirea, care a emis aproximativ 57,4 miliarde de tone de echivalent CO2 în 2022, potrivit ONU, nu a început încă să își reducă poluarea cu carbon. Dar China, cel mai mare poluator, aflată înaintea Statelor Unite, se apropie de vârful emisiilor sale, construind de două ori mai multe capacități eoliene și solare decât restul lumii.
Între 30.000 și 65.000 de decese în Europa din cauza vremii în 2023
Între timp, dezastre legate de climă au avut loc pe toate continentele. Cel puțin 1.300 de persoane au murit în urma valului de căldură din timpul pelerinajului de la Mecca din iunie. India, unde temperaturile au depășit în mod regulat 45°C, a testat limitele sistemului său de electricitate și a înregistrat o încetinire a economiei, înainte de un muson intens și de inundații mortale. În vestul Statelor Unite, incendiile au făcut ravagii după mai multe valuri de căldură care au uscat vegetația începând cu luna iunie și au făcut mai multe victime. În Nevada, Las Vegas a înregistrat temperaturi record de 48,9°C în iulie. În Maroc, la sfârșitul lunii iulie, un val de căldură brutal a ucis 21 de persoane în 24 de ore în centrul țării, care suferă al șaselea an consecutiv de secetă.
Evaluările complete întârzie însă să apară: un studiu publicat la jumătatea lunii august estima că între 30 000 și 65 000 de persoane din Europa ar fi murit din cauza căldurii în 2023, în special persoane în vârstă. În Asia, taifunul Gaemi, care a ucis zeci de persoane în iulie și a devastat regiuni din Filipine și China, a fost exacerbat de încălzirea globală, a confirmat un studiu publicat în august. În același timp, Japonia a fost puternic afectată de ploile torențiale ale taifunului Shanshan. În Niger, o țară deșertică grav afectată de schimbările climatice, inundațiile din iulie au ucis cel puțin 53 de persoane și au afectat alte 18 000.
Supraîncălzirea fără precedent a oceanelor
Luna august 2024 s-a încheiat cu o temperatură medie globală de 16,82°C conform Copernicus, adică cu 1,51°C mai mare decât media climatului preindustrial (1850-1900), ceea ce înseamnă că ne-am situat peste pragul de 1,5°C, cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015.
Acest prag emblematic a fost deja depășit în 13 din ultimele 14 luni, potrivit Copernicus, pentru care ultimele 12 luni au fost în medie cu 1,64°C mai calde decât în era preindustrială.
Prin urmare, după 2023 și anomalia sa de 1,48°C conform Copernicus, 2024 are șanse mari să devină primul an calendaristic care va depăși pragul fatidic.
Cu toate acestea, o astfel de anomalie ar trebui să fie observată în medie pe parcursul mai multor decenii pentru a considera că clima, încălzită în prezent cu aproximativ 1,2°C, s-a stabilizat la +1,5°C.
Aceste temperaturi record neîncetate sunt alimentate de supraîncălzirea fără precedent a oceanelor (70% din suprafața globului), care au absorbit 90% din excesul de căldură cauzat de activitatea umană: temperatura medie la suprafața mării a rămas astfel la niveluri fără precedent din mai 2023. Acest efect al încălzirii globale a fost accentuat timp de un an de „El Niño”, iar sfârșitul acestui fenomen ciclic deasupra Pacificului, în urmă cu câteva luni, a trezit speranța unei moderări a temperaturilor globale. Dar în acest caz, „El Niño nu a fost unul dintre fenomenele cele mai puternice”, a declarat pentru AFP Julien Nicolas, cercetător la C3S, iar La Niña, ciclul invers sinonim cu răcirea, urmează să apară. „Unele modele indică o continuare a condițiilor neutre actuale, în timp ce altele indică temperaturi net mai scăzute decât în mod normal” în Oceanul Pacific tropical, astfel încât este încă dificil de știut ce va aduce sfârșitul de an, a adăugat el.
