Un cetățean român cu domiciliul în statul Ghergani din județul Dâmbovița a chemat în judecată Google și Facebook pentru recuperarea unor creanțe bănești pe care susține că i le datorează giganții americani, respectiv 26.400 euro și 10.500 euro. Reclamantul susține că a efectuat între anii 2010 - 2016 peste 16.400 de editări pe hărțile Google, a verificat și aprobat peste 10.000 de editări ale terților începători și peste 10.500 pe hărțile Bing ale Facebook, dar a primit în schimb de la Google România doar un rucsac, o cană, un pix și o diplomă, iar de la Facebook, un tricou.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Reclamantul a mai arătat, în cererea înaintată instanței, că de munca sa beneficiază milioane de persoane, iar companiile mai sus-menționate obțin foloase de milioane de euro.
În replică, Facebook a solicitat respingerea cererii pentru mai multe motive, unul dintre acestea fiind faptul că documentele transmise companiei, citația și cererea, au fost redactate în limba română, fără a fi însoțite de o traducere în limba engleză, așa cum prevede Convenția de la Haga, ratificată de România în 2003.
De asemenea, avocații Facebook au motivat că Judecătoria Răcari nu are competența de a soluționa acțiunea introdusă de reclamant, iar în cererea acestuia nu se identifică niciun contract sau prevedere legală care să dea naștere pretinsei obligații a companiei de a plăti compensații.
În plus, cererea a fost introdusă împotriva Facebook, persoană juridică cu sediul în SUA, în timp ce serviciul Facebook din România este operat și găzduit de către Facebook Ireland Limited, societate înființată în conformitate cu legislația Republicii Irlanda și care are sediul principal de activitate în Dublin, Irlanda, așa cum reiese din Condițiile de utilizare ale serviciului.
Avocații companiei americane au mai arătat în întâmpinare că acțiunea reclamantului este prescrisă, cererea fiind introdusă în instanță la data de 13 noiembrie 2018, astfel că orice pretenții pe care le-ar avea reclamantul rezultate din orice fel de acțiuni care au avut loc anterior datei de 13 noiembrie 2015 trebuie respinse.
Și avocații Google au cerut instanței să constate nulitatea cererii de chemare în judecată pe motiv că reclamantul nu a depus mijloace probatorii prin care să dovedească pretinsa sa activitate de editare efectuată în cadrul programului Google Maps Marker și nici nu a indicat un temei legal sau contractual, care să îi confere acestuia dreptul pretins, cuantificat personal de reclamant la 1 euro/editare efectuată.
"Relevă pârâtul că oricine poate edita o hartă în Google Maps, nefiind necesar ca o persoană să aibă contact cu Google pentru a face o astfel de editare. Aceasta este maniera în care Google Maps este actualizat prin contribuțiile voluntare ale utilizatorilor săi. În acest sens, a fost anexată o captură care arată că o editare în Google Maps se poate face prin simpla accesare a butonului “Suggest an edit” (”Sugerează o modificare”), prin care orice persoană poate modifica numele și celelalte detalii ale unei locații, precum și elimina complet o locație", reiese din preambulul motivării unei sentințe.
Instanța a respins, printr-o hotărâre care poate fi atacată cu apel, cererea reclamantului pe motiv că este neîntemeiată și a constatat prescrierea dreptului material la acțiuni privind pretențiile solicitate, aferente anului 2010 și până la data de 13 noiembrie 2015.
"În consecință, instanța reține că termenul de prescripție aplicabil în cauză este de 3 ani și curge de la momentul prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de 13.11.2018, reclamantul a solicitat 26.400 euro, respectiv 10.500 euro, astfel că instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune privind pretențiile solicitate de reclamant, aferente anului 2010 și până la data de 13.11.2015. În privința pretențiilor solicitate de către reclamant după data de 14.11.2015 și până în anul 2016, instanța constată că se impune analizare în condițiile răspunderii civile delictuale, prevăzute de articolului 1.357 din Codul Civil", a arătat instanța.
Articolul 1.357 din Codul Civil prevede că persoana care cauzează alteia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
"Din probele depuse de către reclamant la dosarul cauzei, instanța consideră că acesta nu a făcut dovada unei fapte ilicite săvârșită de către persoanele juridice împotriva cărora a exercitat acțiunea civilă, prin care să îi fie produs un prejudiciu de natură patrimonială. În atare condiții, instanța constată că nu este îndeplinită prima condiție a instituției răspunderii civile delictuale, situația în care instanța nu va mai analiza celelalte condiții prevăzute de dispozițiile legale incidente în materie. Pentru aceste considerente, instanța va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamant (...)", se mai arată în motivarea sentinței, care încă nu a fost atacată cu apel.
