Impactul indirect pe termen mediu și lung al Brexit este foarte greu de anticipat, dar impactul direct pe termen scurt pentru România este limitat, având în vedere că tranzacțiile comerciale și financiare cu Marea Britanie și investițiile acesteia sunt reduse, arată o analiză a Coface, companie specializată în recuperarea de creanțe și asigurări de credit comercial.
În primul rând, din punct de vedere macroeconomic, relațiile bilaterale directe între România și Marea Britanie sunt limitate. Tranzacțiile comerciale directe nu sunt la un nivel foarte înalt, exporturile către Marea Britanie pe parcursul anului 2015 au fost de 2,4 miliarde de euro, reprezentând 4,4% din totalul exporturilor și doar 1,5% din PIB, în timp ce ponderea importurilor din Marea Britanie a fost de 2,5% din totalul importurilor, ajungând la 1,6 miliarde de euro anul trecut.
Nici nivelul tranzacțiilor financiare directe nu este foarte ridicat, în condițiile în care investițiile străine directe (ISD) provenite din Marea Britanie au reprezentat 2,5% din totalul ISD în anul 2014, în timp ce sectorul financiar este foarte puțin expus către dețineri de capital direct din Marea Britanie.
Prin scăderea contribuției Marii Britanii la bugetul Uniunii Europene, sursele de finanțare prin fonduri europene devin mai limitate. Oricum, relativ la situația țărilor din UE, România nu a exploatat eficient aceste resurse, în condițiile în care gradul de absorbție a fost unul oricum moderat.
Expunerea socială este și ea redusă, consideră autorii analizei, pentru că numărul cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie este de aproximativ 180.000, conform estimărilor Eurostat, ceea ce reprezintă doar 7% din totalul cetățenilor români care lucrează în străinătate.
În plus, nici ponderea companiilor locale cu acționariat înregistrat în Marea Britanie nu este foarte mare. Astfel, potrivit înregistrărilor oficiale la Ministerul de Finanțe și Registrul Comerțului, a rezultat un număr de 1.094 de companii locale care înregistrează acționari cu sediul social în Marea Britanie și îndeplinesc condițiile de mai sus. Acestea reprezintă doar 0,3% din totalul companiilor active din România, dar generează aproximativ 2,2% din totalul cifrei de afaceri a tuturor companiilor înregistrate în România.
CITEȘTE ȘI Românii din Marea Britanie se tem pentru locurile de muncă: După rezultatul referendumului, ascultăm la radio, citim pe internet să aflăm ce se va întâmpla Cu toate acestea, 354 dintre companii nu au înregistrat nicio activitate pe parcursul anului 2015, în condițiile în care nivelul cifrei de afaceri a fost zero, în timp ce încă 248 de companii au raportat un nivel al veniturilor sub 100.000 euro. Astfel, rămân doar 492 de companii cu venituri peste 100.000 euro în anul 2015, înregistrând o medie a cifrei de afaceri în acel an de aproximativ 11 milioane euro.
Durata medie de viață a acestor companii este de 8 ani, în condițiile în care doar 152 dintre acestea au fost înregistrate în ultimii trei ani, și doar 128 de firme au fost înregistrate în perioda 1990-2000. Anul în care investitorii din Marea Britanie au înregistrat cele mai multe companii noi în România este 2007, respectiv anul aderării în UE, nivel comparabil cu întreaga perioadă 2008-2010, când volumul a scăzut considerabil din cauza efectelor crizei financiare.
Cele mai multe companii sunt concentrate în sectoarele de prestări servicii (17%), tranzacții imobiliare (16%); construcții (13%); comerț cu ridicata și distribuție (10%) și IT (8%);
Companiile locale care sunt deținute de către investitori provenind din Marea Britanie au raportat în declarațiile financiare aferente exercițiului 2015 un număr total de 66.637 de salariați, respectiv 2% din totalul locurilor de muncă înregistrate în România în mediul privat. Dintre acestea, cele mai multe sunt concentrate în IT (19%), industria metalurgică (17%), fabricarea produselor textile (13%), industria de mașini și echipamente precum și servicii prestate în general companiilor, fiecare în parte cu o pondere de 8%. Practic, aceste sectoare generează aproximativ două treimi din totalul locurilor de muncă raportate de întreg eșantionul
Din punct de vedere al situației financiare, structura de capital a firmelor locale cu acționariat în Marea Britanie este mai bună decât media înregistrată la nivel național. Astfel, companiile deținute de către investitori din Marea Britanie înregistrează o îndatorare medie de 70%, comparativ cu media națională de aproape 78%.
În ciuda acestui fapt, nivelul mediu de eficiență al acestor companii este foarte scăzut, în condițiile în care profitabilitatea totală este negativă. Astfel, companiile locale, deținute de către investitori care provin din Marea Britanie, au înregistrat în anul 2015 o pierdere consolidată de 60 milioane de lei. Această situație, corelată cu un grad de îndatorare (finanțări atrase de la bănci, furnizori, stat și entități afiliate) sub media înregistrată la nivel național, implică faptul că firmele respective care au înregistrat pierderi au fost susținute de către acționari prin capitalizarea acestora.
În contextul incertitudinilor în creștere cauzate de către Brexit, investitorii care provin din Marea Britanie probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanțarea companiilor locale, în condițiile în care acestea din urmă înregistrează pierderi. În acest context, aceste companii vor trebui să treacă printr-un proces de restructurare, iar sectoarele care înregistrează cele mai mari pierderi și vor fi cel mai mult afectate de acest proces sunt (considerăm doar companiile deținute de către investitorii din UK): construcții (-38%), industria extractivă (-30%), agricultura (-24%), industria alimentară și a băuturilor (-24%), tranzacții imobiliare (-19%) și comerțul cu amănuntul (-18%). Sectoarele menționate generează un număr total de aproximativ 6.300 de locuri de muncă, concentrate în 406 companii
Printre filtrele luate în calcul în delimitarea acestor companii, au fost considerate următoarele: companiile respective au depus declarațiile financiare pentru activitatea desfășurată în anul 2015; au cel puțin un acționar persoană juridică sau persoană fizică care este înregistrată cu sediu social/ adresă de domiciliu în Marea Britanie; au fost eliminate companiile care înregistrează în structura de capital investitori instituționali cu sediu operațional în Marea Britanie care nu sunt deținute 100% de către capital provenind din Marea Britanie (cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare); nu au fost considerate relațiile de apartenență la mediul de afaceri britanic prin legăturile de management. Cu alte cuvinte, au fost eliminate companiile care înregistrează administrator persoane fizice sau juridice cu sediul în Marea Britanie, în măsura în care acestea nu înregistrează și cel puțin un acționar provenind din Marea Britanie.
