Raiffeisen Bank a acționat cu responsabilitate în problema creditelor în franci elvețieni, convertind cu un discount împrumuturile clienților cu probleme, iar banca nu poate accepta să folosească banii dedicați cazurilor sociale pe clienții care nu vor să plătească, spune Steven van Groningen, președintele executiv al băncii cu capital austriac.
Raiffeisen Bank și-a schimbat sloganul în „Banking așa cum trebuie”, noul motto sugerând responsabilitatea, valoare pe care clienții băncii din România o asociază cel mai adesea cu brandul austriac, susțin oficialii instituției de credit.
„Am fost întotdeauna responsabili. E ceva care este în ADN-ul nostru”, spune Steven van Groningen.
„Acum crește dobânda. Și în perioada în care nu creștea, noi făceam, deja, pentru fiecare client, un grafic în care arătam suma de rambursare lunară dacă dobânda ar crește cu 3%. Acum ajungem acolo. Și nu ne-a obligat nimeni. Nu facem reclame pentru plecat în vacanță. Pleci în vacanță, consumi toți banii și apoi plătești 12 luni”, adaugă el.
Banca va fi mai explicită în a explica ce înseamnă responsabilitatea, de la modul în care dezvoltă produsele, până la modul cum colectează banii de la persoanele în dificultate.
„Puteți să așteptați de la noi că vom lua asta foarte în serios. Nu este ceva declarativ, a venit momentul realității’, spune van Groningen.
“Dacă sunt mândru de ceva la banca pe care o conduc, nu sunt cel mai mândru că nu am pierdut bani în crizei - care, apropo, se datorează unui comportament responsabil, mai ales că îmi aduc aminte de discuțiile de dinainte de 2008, cu ce se întâmplă la Raiffeisen , pierde cotă de piață -, cel mai mândru sunt de cum am reușit să fac lucrurile”, spune olandezul din fruntea Raiffeisen.
Pe de altă parte, van Groningen nu crede că toți clienții dau dovadă de responsabilitate și că unii nu vor să-și plătească datoriile.
„Din păcate, apropo de responsabilitate, sunt cam două categorii de oameni. Cei care nu pot plăti, dar vor, și cei care pot plăti, dar nu vor. Avem un anumit buget pe care pot să-l folosesc pentru cazuri sociale. Dacă cineva nu poate să plătească niciodată, facem analize, găsim soluții. Dar nu pot să accept e că banii aceștia sunt mâncați de cei care prin tot felul de metode, presiuni și altele, încearcă să ajungă acolo”, spune van Groningen.
Întrebat dacă a dat dovadă de responsabilitate și în cazul creditelor în franci elvețieni, acordate înainte de criză, van Groningen crede că da, dar că situația a fost una nefericită.
Problema trebuie privită în perspectivă, în condițiile în care Raiffeisen are 700.000 de clienți care au credite, dintre care cele în franci elvețieni sunt 5.500, în scădere de la 11.000.
„Din cei 11.000, în mod responsabil, am convertit, la un anumit cost, mai mult de 6.000. Aici putem să avem tot felul de discuții. Câți nu au făcut conversie când era mai ieftin fiindcă au crezut că vor obține o conversie la curs istoric sau tot felul de lucruri”, spune președintele băncii.
Când a lansat prima ofertă de conversie a acestor credite, în decembrie 2015, banca oferea un discount la sold de 10% imediat și încă 5% în următorii doi ani, dar numai pentru clienții cu un grad de îndatorare de peste 65%. Anul trecut, banca a îmbunătățit oferta de discount la 25% din sold și a redus pragul de îndatorare al eligibilității la 60%.
van Groningen spune că banca cunoaște în detaliu situația financiară a celor 5.500 de debitori cu credite în franci elvețieni și că sunt unii clienți care încearcă să obțină rezultate financiare maxime de la bancă.
„Sunt oameni care lucrează în domeniul bancar, care au luat credit în franci elvețieni, pentru că băncile lor nu l-au dat. Și apoi vii la mine și spui că nu ai înțeles că a existat un risc valutar?!”, explică van Groningen, care admite, pe de altă parte, că pot exista unii debitori care n-au înțeles la ce riscuri se expun când au semnat contractele.
„Sigur, că dacă ne uităm acum la ce s-a întâmplat în realitate, evident că nu pot să spun că a fost un episod fericit. Dar pentru asta am plătit. Pentru asta am contribuit cu destul de mulți bani la o soluție pentru cei care aveau nevoie de o soluție. Cred că în clipa în care situația s-a materializat, ne-am comportat destul de responsabil”, susține oficialul Raiffeisen.
El adaugă că cei care au luat astfel de credite și-au asumat un risc pentru beneficiul de a împrumuta o sumă mai mare, în condițiile în care împrumuturile purtau dobânzi mai mici decât cele în euro sau lei: „În loc de un apartament de 2 camere ai luat un apartament de 3 camere”.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a amendat Raiffeisen și se judecă cu banca după ce în spațiul public s-au scurs o serie de documente care arătau strategia băncii de preț și de acoperire a riscului valutar în cazul creditelor în franci elvețieni. Documentele arată și cum banca a plănuit de la bun început să majoreze dobânzile pentru toți clienții, deși acest lucru nu a fost dezvăluit la semnarea contractelor.
van Groningen respinge categoric ideea că banca ar fi putut să știe cum va evolua francul elvețian, în contextul crizei economice, în condițiile în care moneda și-a dublat valoarea față de leu comparativ cu perioada 2007-2008.
„Bineînțeles că nu știam, dacă știam nu lucram la bancă, aveam o insulă în Pacific. Și majoritatea clienților știa că există un risc valutar”, spune van Groningen.
