De ce este important: Buletinele electronice au început să fie emise în 2021 în Cluj, iar până la finele anului 2023 ar fi trebuit să înceapă să fie emise și în București, respectiv în toată țara, dar acest lucru s-a întâmplat abia din aprilie-mai anul trecut, cu un an înainte de finalizarea PNRR. Noul document va înlocui treptat, până în august 2031, actuala carte de identitate.
Profit.ro a anunțat anterior că Guvernul Bolojan a redus de la 5 milioane la 3,5 milioane de cetățeni numărul de beneficiari care vor primi gratuit cartea electronică de identitate. Guvernul a redus și cu 21 milioane euro din fondurile alocate implementării noilor buletine, finanțate în cea mai mare parte prin PNRR. Astfel, noul buget total al proiectului pentru bvulketine electronice a scăzut de la 150 milioane euro la 129 milioane euro.
Se estimează că vor fi emise în medie, aproximativ 307.655 cărți electronice de identitate/lunar (la un număr zilnic de aproximativ 15.382 cereri), fapt care va permite atingerea țintei de 3,5 milioane până la data de 30.06.2026. Dacă nu va atinge ținta asumată, România riscă aplicarea de către Comisia Europeană a unor sancțiuni financiare de aproximativ 264 milioane euro.
Acum, Ministerul de Interne a transmis și Camerei Deputaților invitația de a participa la Caravana Cărții Electronice de Identitate, organizate la nivel național, fără a preciza însă în care categorie menționată mai sus s-ar înscrie Legislativul.
”Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne derulează, la nivel național, Caravana Cărții Electronice de Identitate, o inițiativă menită să faciliteze accesul la serviciile de evidență a persoanelor prin intermediul stației mobile de preluare a cererilor pentru eliberarea Cărții Electronice de Identitate.
În acest context, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor ne propune organizarea unei acțiuni comune pentru demnitari și personalul angajat prin amplasarea caravanei pe spațiile Camerei Deputaților în perioada 9 - 12 iunie 2026”, se arată în documentul aprobat de conducerea Camerei Deputaților.
În solicitarea transmisă Parlamentului, Ministerul de Interne le arată aleșilor că dacă nu au timp să ajungă la serviciile de evidența populației, ajung aceste servicii la ei.
Mai mult, au nevoie doar de certificatul de naștere și certificatul de căsătorie sau, după caz, hotărârea de divorț, pe care le prezintă doar dacă au intervenit modificări de la eliberarea ultimului act de identitate.
”Dacă ești proprietarul locuinței și imobilul este înscris în cartea funciară nu mai este nevoie să aduci actul de proprietate!”, se mai arată în invitația transmisă.
Profit.ro a relatat că, recent, un proiect leguslativ prevede ca datele privind identitatea persoanei și, după caz, domiciliul ori reședința acesteia vor fi verificate prin Registrul național de evidență a persoanelor, iar autoritățile nu vor mai putea solicita ori reține copia actului de identitate.
Măsura este propusă în contextul în care, după cum a relatat Profit.ro, persoanele care au buletine electronice au sesizat Guvernului, pe platforma fara-hartie.gov.ro, zeci de probleme în relația cu statul, dar și cu alte autorități.
Acestea din urmă fie nu dispun de echipamente pentru a citi noile cărți de identitate, fie pun oamenii să aducă ei documentele deja încărcate electronic în sistem sau pun cetățeni și chiar angajatori să vină la ghișeul instituțiilor.
Guvernul, la mai puțin de 30 de zile de la lansarea platforma fara-hartie.gov.ro, a anunțat că a abordat prioritar sesizările primite în categoria „Pașaport și Carte de Identitate", una dintre cele mai raportate categorii de pe platformă (peste 300 de sesizări).
Executivul arată că, în prezent, sunt în lucru soluții pentru principalele 21 de probleme semnalate pe această platformă, număr dublu comparativ cu obiectivul asumat inițial. Soluțiile sunt identificate împreună cu instituțiile partenere de dialog.
Ce au semnalat oamenii
Principalele probleme semnalate au evidențiat:
1. Adulților li se solicită certificatul de naștere la fiecare reînnoire a actului de identitate, deși documentul a fost depus și înregistrat în sistem la prima emitere și nu suferă modificări în timp.
2. La emiterea primului act de identitate al copilului la împlinirea vârstei de 14 ani, funcționarii solicită certificatul de naștere indiferent de data la care acesta a fost emis, deși pentru documentele recente datele sunt disponibile direct în sistem.
3. Cetățenii divorțați sunt obligați să prezinte hotărârea de divorț în original la fiecare schimbare a actului de identitate, inclusiv după zeci de ani de la pronunțare, deși documentul a mai fost depus anterior.
4. Cetățenii căsătoriți sunt obligați să prezinte certificatul de căsătorie la fiecare reînnoire a actului de identitate, inclusiv atunci când nu au intervenit modificări de nume sau stare civilă.
5. Cetățenii sunt obligați să prezinte certificatul de deces al soțului/soției, al unui proprietar de imobil sau al altui terț relevant pentru dosar, deși decesul este un eveniment înregistrat de statul român și disponibil în propriile sisteme informatice.
6. Extrasul de carte funciară este solicitat cetățenilor pentru dovedirea adresei de domiciliu, deși acest document este disponibil direct prin baza de date a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
7. Cetățenii care nu sunt proprietarii imobilului la adresa cărora doresc să își stabilească domiciliul sunt obligați să aducă proprietarul fizic la ghișeu, inclusiv atunci când acesta este în vârstă, bolnav sau locuiește în altă localitate.
8. Unele ghișee de evidență a persoanelor solicită prezența ambilor părinți pentru eliberarea actului de identitate al unui minor, deși legea prevede că este suficientă prezența unui singur părinte sau a reprezentantului legal.
9. Cetățenii sesizează că ridicarea noii Cărți Electronice de Identitate se face exclusiv la ghișeu, fără posibilitatea livrării prin poștă, cum se practică pentru alte documente.
10. Programul de lucru al ghișeelor de evidență a persoanelor, de regulă între orele 8:00 și 16:00, este inaccesibil pentru cetățenii cu program de lucru standard, care sunt nevoiți să folosească zile de concediu pentru proceduri administrative.
11. Persoanele cu dificultăți de deplasare, vârstnicii și cei din localități izolate nu pot accesa serviciile de eliberare a actelor de identitate, neexistând proceduri alternative sau servicii mobile suficient dezvoltate la nivel județean.
12. La emiterea unui CEI nou, seria și numărul actului se schimbă, ceea ce a generat blocaje în relația cu băncile, care nu recunoșteau sau nu puteau actualiza automat noul act de identitate.
13. La emiterea unui CEI nou, administratorii de firme sunt obligați să actualizeze manual datele în Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), cu costuri de timp și financiare.
14. Certificatul digital pentru semnătură electronică avansată încorporat în Cartea Electronică de Identitate nu este recunoscut de Spațiul Virtual Privat (SPV) al ANAF pentru autentificare și semnarea declarațiilor fiscale.
15. La emiterea unui CEI nou, angajatorii sunt nevoiți să actualizeze manual datele salariaților în Registrul Electronic de Evidență a Salariaților (ReGES).
16. Posesorii de Carte Electronică de Identitate nu pot stabili sau actualiza viza de reședință în mediu online, fiind nevoiți să se prezinte fizic la ghișeu.
17. Schimbarea domiciliului pe Cartea Electronică de Identitate necesită prezentarea fizică la ghișeu cu un dosar complet de documente.
18. Cetățenii nu pot citi datele stocate pe cipul Cărții Electronice de Identitate cu telefonul mobil, limitând accesul la funcționalitățile digitale ale documentului.
19. Cetățenii care au dobândit sau redobândit cetățenia română sunt supuși unor verificări suplimentare la fiecare solicitare de act de identitate, fără un termen clar comunicat și fără nicio notificare pe durata procesului.
20.Autorități publice locale — primării, direcții de taxe, instituții județene — solicită cetățenilor posesorii de CEI adeverința de atestare a domiciliului, deși adresa este înscrisă electronic pe cipul documentului.
21.Notarii solicită adeverința de atestare a domiciliului posesorilor de Carte Electronică de Identitate, din cauza lipsei accesului la baza de date care permite citirea automată a acestei informații.
Guvernul arată că pe baza sesizărilor primite, echipa Vicepremierului Oana Gheorghiu, cu sprijinul CERB (Comitetul pentru e-guvernare și reducerea birocrației) au inițiat discuții cu Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP), principalul actor instituțional responsabil de procedurile semnalate.
Primul rezultat concret: DGEP a emis o îndrumare adresată tuturor serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor din țară, prin care funcționarul are obligația de a verifica el însuși datele de stare civilă în sistemul informatic, fără a mai condiționa preluarea dosarului de prezentarea fizică a documentelor.
Măsura este implementată începând cu 25 martie 2026.
Pentru problema adeverinței de domiciliu, soluțiile avansează diferențiat, instituție cu instituție:
- băncile au primit deja accesul tehnic la baza de date a evidenței persoanelor și nu mai solicită adeverința;
- se testează un mecanism similar pentru notari aflat în fază avansată.
Pentru extrasul de carte funciară, o nouă îndrumare obligă funcționarii să interogheze direct sistemul ANCPI, extrasul generat automat constituind dovadă suficientă. Abia în situațiile în care conexiunea tehnică nu funcționează poate fi solicitat documentul de proprietate.
Serviciul electronic de stabilire a reședinței pentru posesorii de CEI este în curs de implementare, cu termen preconizat la finalul lunii mai 2026.
În paralel, Ministerul Afacerilor Interne analizează soluțiile tehnice și juridice pentru exprimarea consimțământului de „luare în spațiu" de la distanță, în mediu electronic.
Urmărirea progresului pe problemele aflate în lucru se poate face în mod transparent pe pagina fara-hartie.gov.ro/lucru.
”Sesizările cetățenilor nu sunt reclamații în van, sunt date. Iar datele schimbă lucruri. Ceea ce am reușit în mai puțin de 30 de zile arată că, atunci când cetățenii și instituțiile lucrează împreună pe baza unor informații concrete, birocrația poate fi redusă ușor și vizibil", a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.
Guvernul îi încurajează în continuaree pe cetățeni să își facă în continuare cartea electronică de identitate
Cartea electronică de dentitate, arată Executivul, este un document modern, cu avantaje concrete pentru cetățeni și menționează câteva dintre beneficiile sale:
- Are formatul unui card bancar și încape în orice portofel.
- Poate fi eliberat opțional de la vârsta de 0 ani și este recunoscut ca document de călătorie în toate statele membre ale Uniunii Europene, în Spațiul Schengen și în statele terțe care îl recunosc — o alternativă mai rapidă și mai accesibilă decât pașaportul pentru familiile cu copii mici.
- Conține un certificat digital pentru semnătură electronică avansată, emis gratuit de Ministerul Afacerilor Interne, care permite semnarea electronică a documentelor și autentificarea în platformele digitale ale statului.
- Este un document cu nivel înalt de securitate, conform standardelor europene, cu elemente avansate de protecție împotriva falsificării.
- Prima Carte Electronică de Identitate este gratuită pentru cetățenii cu vârsta de peste 14 ani până la 1 iulie 2026, în limita fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
