În dosarul în care Pfizer a dat în judecată statul român, după ce țara noastră a refuzat să primească și să plătească 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, tribunalul din Bruxelles ar putea da un prim verdict în martie.
Nu a fost stabilită încă data pronunțării deciziei, însă ea va putea fi atacată cu apel și cu recurs, a precizat pentru Libertatea Alexandru Stănescu, unul dintre avocații care reprezintă țara noastră în acest proces, scrie Libertatea.
Cazul Pfizer/Biontech contra României este judecat de Camera a 4-a civilă a Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles.
Cauza noastră se judecă la pachet cu dosarul Pfizer/Biontech contra Poloniei.
Luna trecută, un complet format din trei judecători a ascultat pledoariile părților, după următorul calendar:
● 21.01 – 23.01.2026: expunerea argumentelor de către Pfizer;
● 28.01 – 30.01.2026: expunerea argumentelor de către România și Polonia.
„Audierile s-au desfășurat pe parcursul a șase ședințe de judecată în cadrul cărora au fost prezentate în detaliu argumentele tehnice și juridice ale ambelor părți”, a precizat pentru avocat Alexandru Stănescu, de la firma Partener Lexters. Alături de firma de avocatură Strelia, din Bruxelles, Lexters reprezintă România în acest proces, prin avocații parteneri Irina Vasile și Alexandru Stănescu.
În timpul audierilor de luna trecută, „instanța a adresat întrebări privind mecanismul de contractare, precum și alte aspecte de fapt și de drept ale cauzei. România a invocat atât apărări de procedură, cât și apărări de fond. Contractul (cu Pfizer – n.r.) este guvernat de dreptul belgian, de dreptul european și de tratate de comerț internațional”, a mai declarat Alexandru Stănescu.
La finalul audierilor, instanța a rămas în pronunțare, iar „o decizie este așteptată în martie 2026”, după cum a precizat biroul de presă al Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles.
Data pronunțării nu a fost încă stabilită, iar „termenul exact depinde de calendarul și de volumul de lucru ale judecătorilor, cu posibilitatea redeschiderii dezbaterilor, dacă vor aprecia necesar pe baza cererilor și argumentelor prezentate de părți la dosar. Procedura belgiană prevede posibilitatea formulării căilor de atac ale apelului și recursului, pașii ulteriori urmând a fi determinați în funcție de decizia finală/preliminară a primei instanțe”, explică av. Alexandru Stănescu.
Pfizer vrea despăgubiri de la România pentru vaccinurile refuzate
Compania farmaceutică Pfizer cere peste 560 de milioane de euro de la statul român pentru vaccinul anti-COVID comandat suplimentar de România și apoi refuzat, pe fondul trecerii la faze mai puțin agresive.
Avocați din România și din Belgia apără statul în procesul în care compania farmaceutică Pfizer cere peste 560 de milioane de euro pentru vaccinul anti-COVID comandat suplimentar și apoi refuzat.
Cazul este judecat la pachet cu Polonia, aflată în aceeași situație.
Ca să nu plătească despăgubirea, guvernul de la Varșovia a invocat clauza de forță majoră: războiul din Ucraina.
"Nu pot să vă spun ce se va întâmpla în scenariul negru. […] La fel de posibil este ca România să câștige acest proces, deocamdată este o strategie avocațială" a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.
Pfizer cere despăgubiri pentru că Guvernul a refuzat să mai cumpere, în 2023, aproape 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID.
Inițial, țara noastră a comandat peste 94 de milioane de doze prin mecanismul Uniunii Europene. În cele din urmă, am cumpărat 37 de milioane și am folosit mai puțin de jumătate. Guvernul a decis să nu mai cumpere și restul dozelor din contract.
"Depozitele erau pline încă din 2022. [...] Am reușit să vindem 7 milioane de doze unor terțe țări. Iar ulterior cele 29 de milioane de doze care fuseseră contractate de guvernul de la acea dată - a fost un memorandum semnat de domnul Cîțu și domnul Voiculescu - în mod evident, nu puteam să cumpărăm ceva ce nu foloseam" a spus fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila.
Pfizer nici n-ar fi fabricat dozele pentru care cere despăgubiri, susține fostul ministru
Ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila, susține că Pfizer nici nu fabricase dozele pentru care cere acum despăgubiri.
"Însă cu Moderna am găsit o soluție amiabilă și cu toate că și de la Moderna mai trebuia să achiziționăm vreo 3 milioane de doze, cei de la Moderna au renunțat la această achiziție și nu au cerut niciun fel de despăgubire" a mai spus Alexandru Rafila.
Cazul serurilor anti-COVID s-a transformat în dosar penal la DNA, pe numele fostului premier Florin Cîțu și al foștilor miniștri ai sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Procurorii spun că milioanele de vaccinuri suplimentare Pfizer și Moderna ar fi fost cumpărate ilegal și fără analize care să arate că sunt necesare.
