Judecătorii Curții Constituționale au respins, astăzi, după două luni și cinci amânări, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Acum, proiectul de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților și le micșorează cuantumul pensiei de serviciu va fi trimis președintelui Nicuor Dan spre promulgare.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Legea mărește treptat vârsta de pensionare pentru magistrați până la 65 de ani similar sistemului public de pensii și introduce etapizat condiția de 35 de ani vechime totală în muncă.
Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de doar 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la numai 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificației de 1%.
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilită pensia de serviciu și condițiile în care magistrații se pot pensiona. Magistrații instanței supreme susțineau că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional. Ei mai spuneau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Instanța supremă au decis cu unanimitate de voturi să sesizeze Curtea Constituțională și în legătură cu noul proiect propus de Guvern.
La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanței supreme solicitând magistraților constituționali să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistrații și ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.
Ședința a început miercuri, la ora 11.30, cu o întârziere de o jumătate de oră față de cea anunțată inițial și la ea au fost prezenți toți cei nouă judecători constituționali, inclusiv Gheorghe Stan, a cărui prezență era incertă în condițiile în care magistratul ar fi încă în perioada de concediu parental.
Sedința de azi
Judecătorii Curții Constituționale s-au întrunit în a șasea ședință pe tema pensiilor de serviciu ale magistraților, după ce au amânat deja de cinci ori să pronunțe o decizie în urma sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanței supreme solicitând magistraților constituționali să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistrații și ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.
Deși în 11 februarie au existat temeri privind lipsa de cvorum din cauza judecătorului Gheorghe Stan, aflat în concediu paternal, acesta a venit la ședință. Prezența sa miercuri este însă din nou incertă, în condițiile în care acesta nu și-ar fi încheiat concediul.
În 11 februarie, CCR a amânat pentru a cincea oară luarea unei decizii în acest dosar, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse în ziua precedentă de autorul sesizării. În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiție, considerând că, printre altele, legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistrații în raport cu alți beneficiari de astfel de pensii, ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor” și ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă”.
Deși prezența lui Gheorghe Stan la ședința respectivă era incertă întrucât ar fi intrat în concediu paternal pentru cel puțin zece zile, judecătorul a venit la ședință, așa încât la deliberări au fost prezenți toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale. Și la ședința de miercuri, 18 februarie, prezența lui Stan este sub semnul întrebării, în condițiile în care acesta nu și-ar fi încheiat concediul.
La ședința de miercuri, judecătorii CCR ar trebui să discute și despre solicitarea ICCJ privind sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Potrivit ICCJ, legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu ar respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
Conform legii, ca să poată delibera, la ședință ar trebui să fie prezenți toți cei nouă judecători constituționali care au participat la dezbateri.
Și la termenul din 16 ianuarie CCR a amânat pronunțarea în dosar tot ca urmare a întreruperii deliberărilor pentru studierea expertizei contabile depuse tot în ziua precedentă și tot de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Miercurea trecută, Curtea de Apel București a respins, ca nefondate, cererile de suspendare a documentelor prin care erau numiți la CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Totodată, instanța a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, făcută de avocații Președinției, judecătorii constituționali fiind solicitați să clarifice anumite chestiuni legate de vechimea necesară pentru a putea fi judecător la CCR, aceasta fiind, de altfel, motivația pentru care avocata Silvia Uscov a contestat în instanță cele două numiri. Cu o zi înainte, o altă instanță a CAB respinsese ca nefondată o altă cerere de suspendare a decretului semnat de Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Dragoș în funcția de judecător al CCR, depusă de aceeași avocată.
La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunțat că și-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de ședință nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră ședința în timpul unei pauze.
Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunțării și alți trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților”. În fapt, aceștia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.
Cu aproape două săptămâni în urmă, premierul Ilie Bolojan a trimis președintelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraților în care informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
Ulterior, președintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
Ilie Bolojan a precizat că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a spus judecătorilor „să dea o sentință sau alta”, ci i s-a părut „de bun simț să se știe aceste lucruri”, în condițiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.
În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituționalitatea legii.
Legea mărește treptat vârsta de pensionare pentru magistrați până la 65 de ani similar sistemului public de pensii și introduce etapizat condiția de 35 de ani vechime totală în muncă.
Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificației de 1%.
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilită pensia de serviciu și condițiile în care magistrații se pot pensiona. Magistrații instanței supreme susțineau că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional. Ei mai spuneau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
Săptămâna trecută, judecătorii CCR au amânat o decizie privind legea privind pensiile speciale pentru 18 februarie
Această amânare a fost decisă pentru ca judecătorii să poată analiza solicitarea făcută de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, privind sesizarea Curții de Justiție a Uniniunii Europene.
A fost pentru a cincea oară când CCR amână decizia.
Bolojan, scrisoare în premieră către CCR - Consecințele amânării unor decizii privind pensiile magistraților
Premierul Ilie Bolojan a trimis către Curtea Constituțională o informare referitoare la consecințele amânării unor decizii privind pensiile magistraților, au declarat surse din cadrul CCR.
Informează că, pe baza informațiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro. „Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, precizează prim-ministrul în scrisoare.
„Având în vedere existența pe rolul Curții Constituționale a României a Dosarului nr. 4848A/2025 privind soluționarea sesizării de neconstituționalitate formulate de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului la data de 2 decembrie 2025, vă aduc la cunoștință următoarele aspecte legate de îndeplinirea Jalonului nr. 215 - Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență”, transmite premierul Ilie Bolojan, într-o scrisoare adresată Siminei Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României.
Potrivit prim-ministrului, la data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanților Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, i-a fost adus la cunoștință ministrului Dragoș Pîslaru că, „pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
„Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, precizează premierul Ilie Bolojan în scrisoarea citată.
Bolojan menționează că îi transmite președintei CCR aceste informații „în contextul necesității punerii în aplicare a dispozițiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituția României, referitoare la rolul autorităților statului român în îndeplinirea obligațiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.
Articolul 148, alineatul 4 din Constituția României invocat de premier se regăsește la capitolul ”Integrare Europeană” și prevede: ”Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2” Conform alineatului 2, la care face trimitere alineatul 4, ”ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Premierul Ilie Bolojan anunțase că va informa Curtea Constituțională cu privire la impactul pe care l-ar putea avea amânarea acestor decizii.
Potrivit prim-ministrului, în situația în care CCR va amâna pronunțarea unei decizii, există o probabilitate 'foarte mare' ca România să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România pierde peste 230 milioane euro din PNRR din cauza pensiilor magistraților
România va pierde cei 231 de milioane de euro din PNRR pentru că nu a implementat la timp reforma pensiilor magistraților, din cauza amânărilor repetate ale CCR, spune Ministrul Proiectelor Europene.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a declarat că România va pierde mai mult ca sigur cei 231 de milioane de euro din PNRR, pentru că nu a implementat la timp reforma pensiilor magistraților.
Ce reclamă magistrații Înaltei Curți
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei de serviciu și condițiile în care magistrații se pot pensiona. Proiectul de lege a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie 2025 judecătorii au stabilit că este neconstituțional din cauză că lipsea avizul CSM. Ulterior, Guvernul și-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de data aceasta având aviz de la CSM, chiar dacă unul negativ.
Potrivit magistraților instanței supreme, caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” și „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităților de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea.
Totodată, precizau magistrații, invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care justifică urgența invocată.
De asemenea, susțineau magistrații instanței supreme, legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității, utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți în conținutul actului legislativ curent, creând neclaritate și imprevizibilitate și afectează principiul securității juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.
”Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani”, arătau judecătorii.
De asemenea, magistrații Înaltei Curți afirmau că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, la magistrați fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, mai spuneau magistrații.
Aceștia adăugau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
În același timp, susțineau magistrații, legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta „încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
Ce prevede legea
În 2 decembrie 2025, Guvernul și-a angajat, în plenul comun al Parlamentului, răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților: stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026; instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați; introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani; introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificației de 1%.
