Trei decenii de la căderea Zidului Berlinului au fost marcate sâmbătă în capitala Germaniei, dar și în alte orașe din țară, prin ceremonii și discursuri ale liderilor care au îndemnat la apărarea continuă a democrației și valorilor fundamentale ale Europei. Festivitățile din Berlin se vor încheia cu o petrecere în fața Porții Brandenburg.
Sâmbătă, la Berlin, au avut loc mai multe ceremonii pentru a marca cele trei decenii de la căderea simbolului Războiului Rece.
„Împreună cu prietenii noștri, ne amintim cu adâncă recunoștință evenimentele din urmă cu 30 de ani”, a spus președintele Frank-Walter Steinmeier în timpul ceremoniei de la Berlin Wall Memorial din Bernauer Strasse, la care a participat și cancelarul Angela Merkel și șefi de stat din Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia.
El a continuat, potrivit News.ro: „Fără curajul și dorința de libertate a polonezilor și ungurilor, cehilor și slovacilor, revoluțiile pașnice din estul Europei și reunificarea germaniei nu ar fi fost posibile”.
În august 1989, gărzile de la vama Ungară au permis pentru prima dată cetățenilor din Germania de Est să treacă liber în Austria.
Steinmeier a subliniat că evenimentul istoric de la 9 noiembrie 1989 nu a marcat „finalul istoriei”, așa cum a susținut politologul american Francis Fukuyama. Eforturile sistemelor politice a continuat și viitorul a fost mai incert ca niciodată, a mai spus președintele.
„Democrația liberală este pusă la încercare. Din acest motiv, Germania și aliații ei europeni trebuie să lupte în fiecare zi pentru o Europă liniștită și unită, iar fiecare țară trebuie să își îndeplinească rolul în depășirea diferențelor”, a completat el.
Angela Merkel a participat la o ceremonie religioasă la Capela Reconcilierii, unde a ținut un discurs în care a făcut apel la păstrarea valorilor care stau la baza Europei. „Oricât de înalte ar fi zidurile, mereu pot fi trecute. Libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și apărarea drepturilor omului nu pot fi luate de-a gata. Trebuie apărate mereu”.
Șefa Executivului a amintit că 9 noiembrie este o dată asociată cu unul dintre cele mai întunecate momente ale istoriei - Noaptea de cristal - când, în 1938, sute de evrei au fost executați de naziști, care au început deportarea lor în lagăre.
Sâmbătă, la ora locală 18.00, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, este așteptat să participe la un eveniment în centrul capitalei.
Festivitățile din Berlin se vor încheia cu o petrecere în fața Porții Brandenburg, la care vor participa orchestra Staatskapelle Berlin, condusă de Daniel Barenboim și DJ-ul WestBam.
Simbolul divizării Europei
Pe 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului, simbol al divizării Europei, era „cucerit” de oameni din Est și Vest. Germaniile, comunista din Est și democrata din Vest, urmau să se unească, oficial, doi ani mai târziu.
Zidul a fost construit ca o încercare disperată a Germaniei sovietice să împiedice fuga oamenilor în Occident. Până la momentul finalizării lui s-a calculat că aproximativ 3 milioane de oameni au fugit din Germania de Est în cea de Vest, în special profesioniști în diverse domenii. Fugă motivată, dincolo de idologie, de probleme economice.
În noaptea de 12 august 1961, a început construcția și trecerea dintr-o Germanie în alta era posibilă doar cu permis special. În final, zidul a avut o lungime de 155 de kilometri, cu 300 de puncte de supraveghere și sute de puncte de control.
Zidul rușinii, era supranumit de mulți critici. Cel mai hotărât a fost primarul Berlinului de Vest de la acea vreme, Willy Brandt, care a convocat o manifestație la care au participat circa 300.000 de persoane, în partea occidentală.
Mulți lideri vestici au avut reacții neașteptate: Regatul Unit a fost de părere că nu este nimic ilegal în construirea zidului, iar președintele american John F. Kennedy a spus că era „de o mie de ori mai bine decât un război”.
În cei 28 de ani, peste 5.000 de persoane au încercat să treacă din Est în Vest, iar câteva sute au fost ucise. În acest timp, î 1979, grupul britanic Pink Floyd lansat albumul „The Wall” și numeroși artiști condamnau separarea brutală a celor două Germanii.
Decizia din noaptea de 9 noiembrie 1989 nu a stârnit nicio reacție din partea liderului rus Mihail Gorbaciov. Astăzi, Vladimir Putin spune despre asta că „a fost un moment de slăbiciune”.
Au rămas în picoare 1,3 km din Zid, în East Side Gallery, cea mai mare galerie de artă în aer liber din lume.
Desenele, între care celebrul sărut între Brejnev și Honecker, au rămas mărturie pentru respingerea pe care a stârnit-o și pentru speranța dată de cădere.
Căderea Zidului Berlinului a fost un start pentru colapsul Blocului Sovietic.
Piese ca „Looking for Freedom”, cântată de David Hasselhoff pe Zid și „Wind of Change” a grupului german Scorpions sunt emblematice.
Germania este astăzi încă divizată, spun mulți dintre locuitorii din partea de est. Aici șomajul este mai mare, salariile sunt mai scăzute, multe orașe sunt locuite în principal de vărtsnici, iar companiile s-au concentrat în Vest. Într-o oarecare măsură, procesul ce a urmat anului 1989 a este văzut ca o absorbție a Estului și mai puțin o reunificare.
