În primele 5 luni din acest an, între 50-100 de camioane cu deșeuri declarate în acte bunuri second-hand sau donații au tranzitat România, transportând peste 2.000 de tone de materiale cu mari suspiciuni de a fi în fapt deșeuri și resturi, transmite ministrul Mediului, Mircea Fechet.
„Foarte mulți (n.r. traficanți) folosesc ca acoperire în operațiunile de trafic de deșeuri sau substanțe periculoase, obiectele folosite, așa zisele second-hand”, a declarat Mircea Fechet, citat de Hotnews.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Marfa intră pe la frontiera vestică a României (Arad, Bihor), iar o parte ajunge în Bulgaria sau Ucraina, a spus membrul Guvernului.
De multe ori însă, obiectele second-hand nu pot fi folosite. Ele ajung fie în depozitele de deșeuri autorizate, sau chiar mai rău, sunt efectiv aruncate la marginea localităților, sau în ape de suprafață, uneori sunt incendiate generând poluare extremă.
Austria, Olanda și chiar Benelux, dar mai ales Germania și Italia, cu mult mai multe curse spre România, sunt zonele predilecte de unde se expediază astfel de mărfuri. Fechet admite că rețelele de traficanți profită de slăbiciunile sistemului de control.
„Verificarea intră în mare parte în aria de competență a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor sau trec în afara programului de lucru al ANPC/GNM, în week-end, respectiv zilele de sărbători legale, când se asigură cu greu prezența comisarilor”, a spus ministrul.
Cea mai mare problemă identificată o reprezintă în continuare deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, vehicule scoase din uz, deșeuri de aparatură electrică și electronică disimulate în echipamente electrice și electronice, în special panouri fotovoltaice.
Ce resturi a identificat Ministerul Mediului? Tonere de imprimante golite, anvelope uzate/deșeu, diverse obiecte de uz casnic, în general. Ele sunt de multe ori amestecate cu deșeuri chiar periculoase cum ar fi acumulatori auto uzați. Ministrul Fechet spune că astfel se reușește să se ocolească sistemele de monitorizare a operațiunilor cu deșeuri, prin declarații verbale și o susținere a punctului de vedere că de fapt se transportă bunuri și nu deșeuri.
Deșeurile periculoase pot afecta sănătatea umană atunci când sunt inhalate, atinse sau ingerate. Ele pot provoca boli grave, malformații, sterilitate, cancer sau chiar deces. Deșeurile periculoase pot, de asemenea, să contamineze mediul, cauzând poluarea solului, a aerului și a apei și o degradare a ecosistemelor. Astfel de deșeuri pot provoca reacții fizice, cum ar fi explozii, pot forma vapori toxici sau pot prezenta pericole imediate de incendiu, a subliniat oficialul, în răspunsul său către Parlament.
În primele 5 luni, situația stă în felul următor:
1424 transporturi ce au tranzitat prin România;
107 transporturi cu deșeuri pentru export;
410 transporturi cu produse second-hand ce au avut ca destinație ONG-uri, fundații, etc.;
99 transporturi cu mărfuri second-hand respinse deoarece nu îndeplineau condițiile de intrare pe teritoriul României;
67 transporturi cu deșeuri respinse în punctele de trecere la frontieră ce aveau ca destinație instalații de valorificare pe teritoriul României;
11 transporturi cu deșeuri respinse destinate exportului, în punctele de trecere la frontieră.
