Practic, șefii unor direcții iau bani pentru a se asigura că subalternii nu devin tentați să cadă în păcat.
Numărul celor care primesc acest spor nu este, însă, foarte clar. Asta pentru că ministerele evită să răspundă. Ba mai mult, unul dintre ele se scuză pentru faptul că nu știe câte persoane primesc acest spor, arată Cotidianul.
Sporul anticorupție este de 12,5% din valoarea salariului.
La nivelul MAI, beneficiază de sporul anticorupție cadrele militare din Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) și polițiștii din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA).
„Referitor la DGPI, personalul acestei structuri desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a vulnerabilităților și factorilor de risc din sfera de corupție, iar DGA a fost înființată și funcționează ca structură specializată a M.A.I. pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu”, transmite ministerul.
MAI „nu știe” câți angajați primesc sporul anticorupție
În ceea ce privește numărul beneficiarilor și cuantumul sporului, ministerul susține că nu are „o bază de date sau o evidență centralizată care să permită identificarea directă a numărului angajaților care beneficiază de această majorare și a valorii totale a sumelor achitate cu acest titlu”.
Cu alte cuvinte, ministerul nu știe câți oameni din curtea sa beneficiază de acest spor. Sau câți bani cheltuie pentru a plăti aceste sume.
Ministerul a mai transmis că pentru a afla aceste informații este nevoie de o prelucrare de date. „Activitatea excedează Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”.
Surse din MAI vorbesc despre cifre diferite când vine vorba despre beneficiari. Unii susțin că e vorba despre câteva sute de persoane care primesc sporul, în timp ce alții invocă mii de astfel de beneficiari.
Silenzio stampa când vine vorba de sporul anticorupție. „Răspunsul standard când vor să ascundă ceva”
Despre „scuza” invocată de MAI pentru a nu comunica numărul de beneficiari, aceleași surse din minister susțin că este „răspunsul standard când vor să ascundă ceva”.
Totodată, persoane din minister spun că sporul a fost înființat inițial doar pentru Direcția Generală Anticorupție. Iar mai apoi „șefii au început să își tragă acest spor de la nivel de conducere la șef de birou”.
Ulterior, și șefi din alte structuri au devenit beneficiari. Aceștia susțineau că „previn nivelul de corupție din subordinea lor”.
O scuză incalificabilă, spun persoane din MAI. Acestea susțin că acest aspect face parte din atribuțiile normale ale unui șef.
Ulterior, în 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit reguli noi. Curtea Supremă a decis că de sporul anticorupție beneficiază „numai personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară atât activități privind prevenirea, cât și activități privind combaterea corupției în rândul personalului propriu”.
Practic, beneficiarii trebuie să desfășoare activități de prevenire și combatere a corupției la pachet. Astfel, la nivel de MAI au rămas în lista de beneficiari doar DGPI și DGA.
MApN evită un răspuns clar
La nivelul MApN, reprezentanții ministerului au folosit un alt tertip pentru a ascunde numărul de beneficiari. Aceștia au transmis în răspunsul pentru Cotidianul că în 2025 beneficiau de acest spor aproximativ 14.000 de persoane. Iar „în urma unui raport al Curții de Conturi, acest număr a fost redus substanțial”.
MApN a evitat, astfel, să precizeze numărul exact al beneficiarilor, fără niciun motiv. Faptul că numărul „a fost redus substanțial” este interpretarea proprie a ministerului, fără a lăsa publicul să afle ce înseamnă, de fapt, „substanțial”. Dacă luăm în calcul, însă, declarațiile din februarie ale lui Radu Miruță, ministrul Apărării, aflăm că este vorba despre aproximativ 3.000 de beneficiari.
Declarația a fostă făcută în cadrul emisiunii Insider Politic, de la Prima TV, unde ministrul a adăugat că decizia de tăiere a numărului de beneficiari a venit în urma unei decizii a Curții de Conturi.
Această scădere a fost operată prin ordin de ministru la începutul acestui an. Iar în 2026 sporul anticorupție se acordă, la nivelul MApN, doar anumitor structuri și comandanților de structuri. Este vorba despre cei care au calitatea de ordonator de credite, spun sursele Cotidianul. Mai exact, în continuare ar primi acest spor doar comandantul si locțiitorul unități.
Cotidianul a întrebat MApN și cât a cheltuit pentru acest spor în ultimii ani. În răspunsul său, ministerul a precizat că informațiile privind salarizarea și alte drepturi bănești cuvenite personalului militar și civil sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor.
MApN a mai adăugat, însă, că, în 2025, „ponderea majorării soldei de funcție/salariului de bază la care faceți referire era de 0.8% din cheltuielile lunare de personal”.
La finele anului trecut, Parlamentul European a anunțat, după doi ani de discuții și negocieri, că a ajuns la un acord cu Consiliul European în privința unei legislații unitare anticorupție, care urmează a fi implementată în propriile coduri penale de fiecare țară membră.
Directiva anticorupție introduce definiții la nivelul UE ale infracțiunilor specifice și stabilește limitele maxime pentru pedepse, precum și termenele minime de prescripție. Impune țărilor să adopte măsuri preventive ferme, cum ar fi strategii naționale anticorupție, un acces obligatoriu și transparent la informațiile de interes public.
Acordul a venit chiar în ziua în care fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost reținută de Parchetului European pentru fraudarea unui program de formare, derulat cu fonduri europene.
Dar textul final al legii este “mult îndulcit” față de propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în mai 2023, și față de ambițiile parlamentarilor europeni – pedepsele minime au fost mult reduse, sunt introduse numeroase clauze opționale (pe care țările le pot implementa sau nu), iar unele formulări lasă țărilor membre suficient spațiu pentru a-și crea propriile interpretări,.
Unul dintre punctele cele mai disputate ale proiectului de lege a fost obligația țărilor UE de a recunoaște și de a pedepsi infracțiunile de abuz în serviciu ale funcționarilor publici. Italia a abolit infracțiunea în 2024, iar Germania și Olanda s-au opus și ele unei reglementări unice la nivel european.
Soluția găsită de negociatori a fost aceea de a elimina mențiunea explicită a infracțiunii de abuz în serviciu, dar țările vor fi obligate să treacă în codurile penale ca infracțiuni “cel puțin anumite încălcări grave ale legii în îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de către un funcționar public în exercitarea funcțiilor sale”.
În România, infracțiunea a fost modificată deja prin deciziile ale CCR care au dus la clasarea dosarelor penale, de exemplu în cauzele în care funcționarii publici supraevaluau achizițiile, încălcând însă numai legislația secundară, nu și legile sau ordonanțele.
De asemenea, numeroase persoane judecate pentru corupție au fost eliberate după ce CCR a schimbat modul de interpretare al termenelor de prescripție. Curtea de Justiție a UE a emis chiar o decizie prin care a cerut instanțelor din România să ignore deciziile CCR privind prescripția, în cazurile de corupție.
După ce noua legislație va fi aprobată și de Consiliu, țările membre au acum la dispoziție doi ani pentru a o implementa în propria legislație și încă un an pentru a prezenta Comisiei planuri naționale anticorupție.
