KMG International, proprietarul Petromidia, își va continua demersurile de acționare în instanță a României la tribunalul arbitral de la Stockholm, în baza tratatului Carta Energiei, precum și la tribunalul arbitral de pe lângă Banca Mondială de la Washington, considerând că decizia de vineri a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de menținere a sechestrului instituit de DIICOT luna trecută pe active ale companiei în dosarul Rompetrol 2, este "nedreaptă". Mai mult, kazahii susțin că valoarea activelor pe care s-a pus sechestru se ridică la peste 6 miliarde lei, dublu față de nivelul de 3 miliarde lei pretins drept prejudiciu de procurorii DIICOT.
Astfel, ar fi pentru a doua oară când Rompetrol dă în judecată statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington. Acest lucru s-a întâmplat prima oară în 2005, când Dinu Patriciu, pe atunci proprietar al companiei, acuza autoritățile de la București de hărțuire judiciară și administrativă a sa și a Rompetrol și cerea despăgubiri de peste 185 milioane dolari, după ce PNA, parchetul specializat anticorupție înființat de Adrian Năstase care este "strămoșul" actualului DNA, demarase în 2004 o anchetă privind privatizarea Petromidia, suspectând fapte de evaziune fiscală și delapidare.
Patriciu și Rompetrol au pierdut arbitrajul, care a durat până în 2013, și nu au primit nici un dolar despăgubire, arbitrii de la Washington considerând că probele și argumentele reclamanților nu justifică pretențiile lor.
CITEȘTE ȘI Renault nu reușește să obțină în Rusia, cu Lada, același succes înregistrat în România cu brandul Dacia "KMG International a luat act de decizia extrem de severă adoptată astăzi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind menținerea sechestrului instituit de DIICOT în luna mai 2016. Considerăm că această măsură nu este necesară, în condițiile în care nu există un risc de dispariție, distrugere ori sustragere a bunurilor grupului. Considerăm că ÎCCJ nu a ținut cont de informațiile și documentele depuse de grup privind nivelul sechestrului reclamat de DIICOT, care demonstrează faptul că valoarea totală a bunurilor vizate (“Kaz Munai Gaz International, OilField Business Solutions și SC Rompetrol Rafinare SA” - sic) se ridică la peste 6 miliarde lei, dublu față de nivelul de 3 miliarde lei pretins drept prejudiciu de instituție. Această decizie ar putea afecta pe termen mediu și lung planurile de dezvoltare și investiții ale KMG International în România, dar și capacitatea KMG International de a atrage finanțări suplimentare", se arată într-un comunicat de vineri al KMG International.
Compania precizează că planul investițional al grupului are numeroase beneficii pentru economia locală, asigurând locuri de muncă, contribuții la bugetul de stat și beneficii pentru parteneri și furnizori și că, în prezent, operațiunile grupului se derulează în condiții normale.
"Decizia anunțată astăzi este nedreaptă și nejustificată în baza dovezilor prezentate curții, existând riscul deteriorării parteneriatului productiv dintre companie și angajați, familiile acestora și comunitățile din care fac parte. KMG International va folosi toate căile legale pentru protejarea investițiilor, a activităților și operațiunilor curente, dar și a celor peste 5.000 de angajați din România. Astfel, KMG International își va continua demersurile de acționare în instanță a României la tribunalele arbitrale de la Stockholm, bazat pe tratatul Carta Energiei, și ICSID, tribunalul arbitral de pe lângă Banca Mondială, de la Washington DC", se afirmă în comunicat.
CITEȘTE ȘI Se redeschide circulația rutieră pe Transfăgărășan, spre Cabana Bâlea Cascadă În opinia KMG International, acțiunea DIICOT se referă la pretinse fapte care au avut loc în perioada 2000- 2003, cu mult înainte de preluarea în 2007 de către compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas, a pachetului majoritar de acțiuni al grupului Rompetrol (în prezent KMG International).
"Astfel, a invoca în 2016 nelegalitatea unor privatizări realizate în 1999 și, respectiv, 2000, ridică de la bun început probleme vădite de convenționalitate, constituționalitate și legalitate, fie și numai în raport cu principiile garantării dreptului de proprietate și securității circuitului civil. Prin absurd, dar în acord cu principiul invocat de DIICOT și ÎCCJ, în acest moment ar trebui ca toate privatizările realizate în România din 1990 și până în prezent să fie discutate și analizate, iar în cazul celor care au beneficiat de diverse facilități (ștergeri de datorii istorice, compensări, reeșalonări sau alte tipuri de ajutor) să fie cercetați inclusiv acționarii actuali ai acestor companii, indiferent de sectorul economic din care provin (petrolier, auto, contrucții, financiar, metalurgic etc) ", susține compania.
KMG International își reafirmă în document calitatea de cumpărător de bună credință și de investitor strategic în sectorul energetic din România.
"Valoarea totală a investițiilor realizate de grup în România din 2007 până în prezent se ridică la peste 4 miliarde dolari, inclusiv achziția pachetului de acțiuni al fostului grup Rompetrol, investiții care s-au reflectat și în economia internă (contribuții la bugetul de stat – peste 12 miliarde dolari, impact direct și indirect asupra a 300.000 de beneficiari, exporturi – Rompetrol Rafinare este al doilea exportator al țării etc)", se mai spune în comunicat.
CITEȘTE ȘI ArcelorMittal intenționează să vândă două unități în Franța "Obligă contestatorii la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatori, până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 35 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției", se arată în decizia de vineri a ÎCCJ.
În dosarul Rompetrol 2, procurorii DIICOT au instituit, pe 9 mai, sechestru asigurător pe bunuri și acțiuni ale celor trei companii, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari și aproape 35 de milioane de euro. Dosarul este disjuns din cel în care au fost deja condamnate mai multe persoane și în care a fost judecat și Dinu Patriciu.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Firmele și populația vor scăpa de un chin. Începe eliminarea copiilor legalizate Inițial, procurorii au pus sub acuzare 14 persoane în acest dosar, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS; cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart. Acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a aprobat cererile de urmărire penală pentru patru foști miniștri - Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.
Procurorii susțin că, în anul 1998, Dinu Patriciu și Sorin Marin, împreună cu cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart, au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare.
CITEȘTE ȘI Achim Irimescu: România ar putea exporta carne de porc în SUA, după obținerea echivalenței pe sistemul de inspecție La acest grup ar fi aderat ulterior Florin Eric Chiș (cu dublă cetățenie română și israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum și persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietății de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.
Gruparea ar fi urmărit, potrivit DIICOT, să obțină dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însușirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.
Această activitate ar fi culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003, prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligații bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăților din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanțiale și care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligațiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în șapte ani.
