Risipa alimentară s-a dublat la nivel european și își continuă creșterea, pentru România datele ministerului Agriculturii indicând aproximativ 5 milioane de tone de deșeuri alimentare generate anual, cea mai mare parte de către consumatori. Un sfert din cantitatea de deșeuri alimentare este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/produse de panificație, 11% lapte și produse lactate, 1% produse din carne și 1% alte alimente, conform unui studiu realizat de EPC Consultanță de Mediu pentru Asociația MaiMultVerde.
Potrivit sursei citate, există două scenarii pentru România, unul în care sectoarele retail/ en-gros și cel de servicii alimentare/ catering fac parte dintr-o categorie mai amplă numită „Alte sectoare” (care include și alte surse de generare a risipei), și altul în care sunt considerate separat cele două sectoare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Aproximativ 50% dintre români cheltuiesc circa 40% din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Din punct de vedere financiar, având în vedere că cele mai mari pierderi au loc la nivelul gospodăriilor (consumatorilor din mediul urban), în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 3 – 4 ori mai mari, comparativ cu alte state europene unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franța – 14 % , Elveția – 10 %).
În ceea ce privește aspectul social, 25% din populația țării, respectiv 4,74 milioane de persoane, trăiesc la limita sărăciei și întâmpină dificultăți în procurarea hranei zilnice.
Deși România a devenit a cincea țară în care există o lege pentru reducerea risipei alimentare, valorificarea surplusului alimentar este problematică din cauza mai multor tipuri de bariere, potrivit raportului.
La nivelul producătorilor și procesatorilor, principalele bariere care îngreunează valorificarea surplusului sunt lipsa fiscalizării donațiilor și birocrația cu privire la modalitățile actuale de valorificare. La nivelul beneficiarilor, inexistența unei legi care să reglementeze sponsorizarea în produse, precum și a unei reglementări prin care produsele care nu prezintă pericol pentru consum să poate fi distribuite și după expirarea termenului de garanție reprezintă principala piedică pentru valorificare.
Pe lângă barierele legislative, au fost identificate bariere de natură logistică, ceea ce ar face necesară crearea de rețele active de distribuție a surplusului de alimente, și bariere etice sau morale ce țin de conștientizarea efectelor risipei aliemnatare atât pe sectorul de producție, cât și la consumatori.
Elaborarea unor norme metodologice de aplicare a Legii privind diminuarea risipei alimentare, clare și concise, precum și armonizarea prevederilor acesteia cu normele Codului fiscal reprezintă una dintre recomandările venite ca urmare a Studiului privind risipa de hrană în România, pe lanțul de distribuție, de la producători și importatori la consumatorii din mediul urban.
