Rezistența la medicamentele antimicrobiene (RAM) rămâne o problemă majoră de sănătate publică în Uniunea Europeană (UE), deoarece limitează opțiunile de tratament, potrivit unui raport publicat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
O proporție ridicată de tulpini de Campylobacter și Salmonella, atât la oameni, cât și la animale, continuă să fie rezistentă la ciprofloxacină, un antibiotic important folosit pentru tratarea infecțiilor severe.
În 2024, mai mult de una din cinci infecții umane cu Salmonella a fost rezistentă la ciprofloxacină, iar aproape una din cinci a prezentat rezistență la mai multe clase de antibiotice, ceea ce reduce eficiența tratamentelor disponibile.
În cazul bacteriei Campylobacter, rezistența este atât de răspândită în Europa încât ciprofloxacina nu mai este recomandată pentru tratarea infecțiilor la om, avertizează cele două agenții de sănătate.
Ambele bacterii prezintă, de asemenea, rezistență la alte antibiotice frecvent utilizate, precum ampicilina, tetraciclinele și sulfonamidele.
Salmonella și Campylobacter se numără printre cele mai frecvente cauze ale infecțiilor alimentare. Contaminarea apare, de regulă, prin consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic, carne de pasăre, ouă sau lapte nepasteurizat.
Potrivit raportului, în 2024 au fost raportate în UE 168.396 de cazuri de infecție cu Campylobacter și 79.703 cazuri de infecție cu Salmonella, în creștere constantă din 2020.
Creșterea numărului de îmbolnăviri este asociată cu mai mulți factori, inclusiv modificarea obiceiurilor alimentare, cum ar fi consumul mai frecvent de produse gata preparate, manipularea necorespunzătoare a alimentelor și îmbătrânirea populației, care este mai vulnerabilă la infecții.
În 2024, legumele și alte produse de origine non-animală au fost asociate cu cele mai multe decese în focarele de toxiinfecție alimentară, existând dovezi solide privind sursa acestora. La nivelul focarelor care au afectat mai multe țări, Salmonella a fost responsabilă pentru cele mai multe cazuri, iar ouăle și produsele din ou au reprezentat principala sursă de transmitere.
Modelele de rezistență diferă semnificativ între țări, bacterii și tipuri de antibiotice, reflectând diferențe în utilizarea acestor medicamente, în practicile agricole și în măsurile de prevenție.
Agențiile europene subliniază importanța abordării „One Health”, care recunoaște legătura strânsă dintre sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor, producția alimentară și mediu.
One Health este un principiu care pornește de la ideea simplă că sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului sunt strâns legate între ele.
Abordarea presupune colaborarea dintre medici, medici veterinari, specialiști în siguranța alimentelor, epidemiologi și experți în mediu pentru a preveni și controla bolile care pot circula între animale și oameni sau care sunt influențate de factori de mediu.
Conceptul este folosit frecvent în combaterea rezistenței la antibiotice, a bolilor infecțioase transmise prin alimente și a zoonozelor, adică infecții care pot fi transmise de la animale la oameni.
