Rata șomajului a atins 6,6% în ultimul trimestru al anului trecut, în creștere cu 6,5% față de trimestrul anterior, cel mai ridicat nivel al șomajului, de 21,8%, fiind înregistrat în rândul tinerilor, cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, relevă datele Institutului Național de Statistică.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,3 puncte procentuale (7,2% pentru bărbați față de 5,9% pentru femei), iar pe medii rezidențiale, de 0,3 puncte procentuale (6,5% pentru mediul urban, față de 6,8% pentru mediul rural).
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,4%, în ultimul trimestru al anului trecut, în scădere cu 1,8 puncte procentuale față de trimestrul anterior, în timp ce rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 23,5%,
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbați (69,7%, față de 52,9% pentru femei) și pentru persoanele rezidente din mediul urban (62,2% față de 60,4% în mediul rural).
În trimestrul IV 2015, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,1%, la o distanță de 3,9 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.
Populația activă a României era de 9,085 milioane de persoane, din care 8,483 milioane de persoane erau ocupate și 602.000 de persoane erau șomeri.
Aceleași date relevă că numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 50.000, anul trecut, în creștere cu 11.500 locuri de muncă vacante față de anul anterior, în industria prelucrătoare concentrându-se peste 27% din numărul total al acestora.
Sectorul bugetar a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administrația publică (8.200 locuri vacante), urmată de sănătate și asistență socială (6.500 locuri vacante), respectiv învățământ (2.500 locuri vacante).
CITEȘTE ȘI Băncile angajează foști ofițeri de informații pentru a-și spiona angajațiiÎn anul 2015, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administrația publică (3,23%), respectiv în alte activități de servicii (2,51%).
Prin comparație cu anul precedent, în majoritatea activităților economice s-au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante. Cea mai relevantă creștere a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în activitățile de spectacole, culturale și recreative (+0,72 puncte procentuale), iar în alte activități de servicii (-0,05 puncte procentuale) s-a înregistrat cea mai mare scădere a indicatorului.
În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, activitățile economice din industria prelucrătoare (+3.000 locuri vacante), administrație publică, respectiv comerț (+1.700 locuri vacante fiecare în parte) au cunoscut cele mai semnificative creșteri.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Bugetarii vor fi promovați și premiați în funcție de cât de amabili și loiali sunt la muncăÎn anul 2015, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât și al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,52% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 14.700 locuri vacante), urmate de ocupațiile de muncitori necalificați - grupa majoră 9 (1,21% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 7.500 locuri vacante. La polul opus, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată s-a constatat pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit - grupa majoră 6 (0,47% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 100 locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori - grupa majoră 1 (0,72% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2.200 locuri vacante).
În profil teritorial, în anul 2015, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,78%), respectiv Nord-Vest (1,31%).
În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forță de muncă salariată în regiunea București-Ilfov (12.400 locuri vacante), care a reprezentat aproape o pătrime din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga țară. Regiunile Vest (8.200 locuri vacante), respectiv în Nord-Vest (8.100 locuri vacante) au însumat circa o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante.
CITEȘTE ȘI Bugetarii vor fi plătiți cu salariu fix plus venit variabil raportat la performanță, inclusiv pe baza feedback-ului de la firme și populațieLa polul opus, atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,44%, respectiv 1.600 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,60%, respectiv 2.800 locuri vacante).
Creșteri relevante ale ratei medie anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (+0,42 puncte procentuale), respectiv Nord-Vest (+0,36 puncte procentuale), iar în ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunile București-Ilfov (+3.100 locuri vacante), respectiv Nord-Vest (+2.600 locuri vacante).
Față de anul 2014, singura diminuare atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest Oltenia (-0,02 puncte procentuale, respectiv 30 locuri vacante).
Sursa:Agerpres