Raport SUA - Mita, în continuare un fenomen obișnuit în sectorul public din România / Verdictele în cazurile de corupție sunt de multe ori neconcordante - raportul Departamentului de stat

• Sistemul judiciar din România a făcut eforturi pentru a inculpa și condamna oficiali care au comis abuzuri, dar autoritățile nu dispun de mecanisme eficiente în acest sens. Întârzierile procedurilor în cazuri de presupuse abuzuri ale poliției și corupție duc de multe ori la achitări. Unii dintre cei care au comis abuzuri împotriva drepturilor omului continuă să scape nepedepsiți.
• Și în 2020 au fost semnalate numeroase cazuri de corupție a autorităților. Mita este în continuare un fenomen obișnuit în sectorul public, în special în domeniul sănătății. Legile nu se aplică întotdeauna în mod real, iar oficialii se implică uneori în practici ilegale fără a fi sancționați.
• Direcția Națională Anticorupție (DNA) a continuat să ancheteze politicieni și funcționari din administrație; este menționat dosarul de luare de mită deschis fostului ministru al sănătății și manager de spital Sorina Pintea.

CITEȘTE ȘI Foștii președinți ai CNAS Vasile Ciurchea și Irinel Popescu - trimiși în judecată de DNA pentru luare de mită și abuz în serviciu

• Verdictele în cazurile de corupție sunt însă de multe ori neconcordante - pentru infracțiuni similare se dau sentințe foarte diferite. Aplicarea deciziilor judecătorești întârzie de multe ori din motive procedurale sau administrative, în special în privința confiscărilor.
• Corupția a fost larg răspândită anul trecut și în domeniul achizițiilor publice din România. O lege din 2016 prevede un mecanism informatic pentru semnalarea posibilelor conflicte de interese la achiziții. În timpul pandemiei de coronavirus, DNA a început mai multe anchete privind fraude la achizițiile de echipamente de protecție individuală și ventilatoare.
• În privința declarațiilor de avere și interese, legea abilitează Agenția Națională de Integritate să auditeze aceste documente și să monitorizeze conflictele de interese. Sunt considerate "discrepanțe semnificative" diferențele de peste 45.000 de lei între veniturile și activele unui oficial, dar mecanismul de confiscare a "activelor nejustificate" este greoi. Până în 18 septembrie 2020, ANI a identificat patru astfel de cazuri, în care totalul "discrepanțelor" se ridică la trei milioane de lei.
• Avocatul Poporului are posibilități limitate și nu are niciun fel de autoritate de a proteja drepturile constituționale ale cetățenilor în cazuri care necesită acțiuni judiciare. În virtutea prerogativelor conform mecanismului național preventiv de implementare a protocolului opțional la Convenția ONU împotriva torturii, Avocatul Poporului poate efectua vizite de monitorizare în instituții unde se aplică privarea de libertate, inclusiv închisorile, spitalele de psihiatrie și centrele de azil. Până în septembrie anul trecut, Avocatul Poporului a făcut 164 de recomandări către penitenciare, școli, autorități locale și instituții guvernamentale.
• Din 2016, Parlamentul României a înființat Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, care poate face inclusiv vizite neanunțat în închisori sau spitale pentru persoane cu dizabilități, pentru a verifica respectarea drepturilor acestora. Până în septembrie 2020, Consiliul a întocmit patru rapoarte cu recomandări. Unii observatori au afirmat că rapoartele sunt inexacte, iar condițiile din centrele pentru persoane cu dizabilități vizitate nu s-au ameliorat. Activiștii pentru drepturile omului și presa consideră că instituția este ineficientă, iar inspectorii care au redactat rapoartele nu au experiența necesară în domeniu.
• În 2020 au avut loc în România acte de antisemitism. Conform recensământului din 2011, în România trăiau 3271 de evrei; reprezentanți ai comunității evreiești au declarat că potrivit estimărilor lor numărul real este de aproximativ 7000. Legislația României interzice negarea Holocaustului - definit astfel încât include și oprimarea romilor - precum și limbajul și simbolurile fasciste, rasiste, antisemite sau xenofobe. Sunt vizate de interdicție și organizațiile sau simbolurile asociate cu mișcarea legionară interbelică.
• Cu toate acestea, Institutul Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România arată că au mai existat cazuri de denumire a unor străzi, organizații, școli sau biblioteci după persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității. Departamentul de Stat a reținut ca exemplu numele liderului legionar Radu Gyr. Institutul Elie Wiesel a cerut redenumirea străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca, dar consiliul local nu a făcut acest lucru până în septembrie, arată raportul.
• Tot conform constatărilor Institutului Elie Wiesel, pe internet s-au difuzat materiale de promovare a ideilor antisemite și de glorificare a legionarilor. Un studiu publicat în mai 2020 de institut menționează mai multe articole care susțin că evreii sau Israelul sunt răspunzători pentru epidemia de COVID-19 sau profită de pe urma acesteia.
• Un caz descris în raport, relatat de presă în septembrie anul trecut, se referă la mesaje antisemite vopsite pe un gard aparținând unui membru de familie al unui candidat la primărie din Dornești, județul Suceava. Mesajele conțineau numele candidatului, o svastică și "echivalentul în română al insultei etnice 'kike' (n. red. - jidan)".
• Tot din presă s-a aflat în aprilie 2019 despre un act de vandalism într-un cimitir evreiesc din Huși, unde persoane necunoscute au distrus zeci de monumente funerare. Autoritățile au identificat trei suspecți, iar în septembrie ancheta era în curs.
• În anul școlar 2019-2020, 3209 elevi de liceu au urmat cursul opțional de istorie a evreilor și despre Holocaust. Educația despre Holocaust este obligatorie în România din 1998, reamintește raportul.

CITEȘTE ȘI Digitalizarea activităților în siguranță și cu valoare legală

Departamentul de Stat precizează că va publica un supliment la raport la jumătatea lui 2021, extinzând subcapitolul referitor la femei prin includerea mai multor probleme referitoare la drepturile privind reproducerea,