Mediul de afaceri în sistemul de sănătate este unul restrictiv, de la cel mai mic preț la politica de rambursare, iar taxa de clawback care se adaugă la finalul ciclului este una imprevizibilă. Sistemul privat de sănătate a apărut ca o consecință firească a lipsei de investiții și de îmbunătățire a condițiilor de tratament din partea statului pentru pacient, au atenționat la PROFIT HEALTH.forum cei mai mari jucători din industria sănătății, cu un avertisment suplimentar: "Cred că am atins fundul și este momentul să ne oprim din săpat!".
Dincolo de acestea, alocarea netransparentă a fondurilor publice în sistemul public de sănătate reprezintă o problemă care trebuie rezolvată urgent.
Conferința a fost organizată cu sprijinul Farmexpert, ADRFR, High Tech Systems & Software, Spitalul Monza și Terapia, cărora le mulțumim pentru participare
România a ajuns pe ultimul loc la sistemul de sănătate în Europa, fiind depășită și de Albania, fiind însă fruntașă la mortalitatea infantilă și rata avorturilor, relevă datele prezentate la conferință de către trimisul Președinției, conf. dr. Diana Păun, consilier de stat la Departamentul de Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale, în prezența oficialilor ministeriali și ai Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate.
La rândul său, directorul executiv al Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Cristina Pricop, a atenționat că distribuitorii și retailerii de produse farmaceutice traversează o perioadă foarte dificilă din cauza măsurilor luate de autorități în sensul scăderii prețurilor. Din acest motiv, românii nu mai au acces la mii de medicamente, multe dintre acestea fără echivalent pe piața locală.
Politicile statului au scos de pe piață mii de medicamente necesare românilor, iar procesul de renunțare la anumite produse farmaceutice va continua dacă nu sunt adoptate măsuri în viitorul apropiat. Reglementarea prețurilor la cel mai mic nivel din Europa, precum și introducerea taxei claw back în 2009 au condus la dispariția de pe piață a nu mai puțin de 1.600 de produse doar în ultimul an și jumătate, peste 270 dintre acestea neavând echivalent pe piața locală.
În acest moment, alte 381 de produse sunt în pericol să dispară, iar 118 dintre acestea sunt produse originale.
Astăzi, medicamentele vândute în România au un preț reglementat de stat la cel mai mic nivel din Europa. Măsura a fost luată în timpul guvernării Ponta și, în timp, a condus la sporirea exporturilor paralele și la dispariția de pe piață a unor produse a căror vânzarea aduce pierderi operatorilor din sistemul farmaceutic.
Mai mult, în topul exportatorilor de medicamente din România există firme total necunoscute pe piața locală, acesta fiind doar unul dintre efectele reglementării prețurilor la medicamente și ale existenței taxei claw-back, semnalează Iulian Trandafir, directorul Farmexpert.
Statul român are la dispoziție pârghii legale pentru a limita sau chiar a interzice exportul ilegal de medicamente, însă utilizează, încă, metode inefieciente. A încercat să stopeze fenomenul exporturilor ilegale printr-un ordin de ministru care este greu de înțeles și de aplicat, dar și insuficient de dur în ceea ce privește sancțiunile.
''Cine face export ilegal plătește între 50.000 și 100.000 de lei și își pierde licența. Sunt bani de semințe, iar suspendarea nu este o problemă pentru cei care se ocupă cu aceste exporturi. Se va merge înainte cu suveici făcute din 4-5 firme cu tot atâtea licențe“, atenționează acesta.
Autoritățile au nevoie de know how în domeniu și de curaj pentru a opri dispariția medicamentelor de pe rafturile farmaciilor din România. Aceste calități lipsesc în prezent, a atenționat și Laurențiu Mihai, director executiv al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR).
Orice stat poate invoca normele europene, care permit stoparea exporturilor pe segmentele unde există deficit de medicamente, spune directorul AOMGR. Cu toate acestea, statul român nu a luat o astfel de măsură, iar efectele nu au întârziat să apară.
Pentru a specula diferențele importante de preț între tariful reglementat din România (cel mai mic din UE) și alte țări, mulți intermediari aleg să vândă medicamentele în alte țări. Exportul paralel, din cotele fixate pentru piața locală, a crescut cu trei cifre în ultimii ani, iar efectul direct a fost dispariția din farmaciile locale a produselor căutate la export.
Dr. Radu Lupu Gorduza, Country Manager Affidea România, parte din Grupul Affidea International, unul dintre cei mai mari investitori și operatori în cadrul Parteneriatelor-Public-Private (PPP) în domeniul sănătății din Europa, a ridicat la rândul său problema decontărilor, arătând că banii ar trebui să urmeze pacientul, astăzi aflându-ne însă departe de o concretizare a acestui principiu necesar.
Investițiile de stat nu sunt foarte stimulate, a punctat acesta, iar operatorii privați suplinează o mare parte din lipsele sistemului de stat.
Affidea International furnizează servicii medicale de top prin cele 150 de centre medicale de diagnostic imagistic de înaltă performanță, laboratoare de analize medicale și centre de tratament al cancerului proprii, folosind tehnologii specifice de ultimă generație la nivel mondial.
O situație care demonstrează problemele sistemului este exemplificată de directorul general al spitalului Monza, Luca Militello, care arată că unitatea va depăși, cel mai probabil, 1.000 de operații pe cord deschis anul acesta, mai mult decât orice altă instituție medicală din România, fiind însă absurd ca atâția pacienți să aleagă sistemul privat cu plată în locul celui public gratuit, fapt care dovedește să sistemul de stat este în colaps.
Militello a reclamat risipirea fondurilor publice de către Ministerul Sănătății atât sub forma decontărilor, cât și a Programelor Naționale.
Astfel, potrivit directorului Spitalului Monza, ministerul a alocat anul trecut, în baza Formularului 112, circa 2 milioane euro pentru operații de cardiopatie congenitală în străinătate pentru circa 100 de copii. Cu aceiași bani, în România, chiar la spitale private, ar fi putut fi operați 400 de copii, a arătat Militello, dar acest lucru nu este posibil deoarece nu există un cadru legislativ care să permită acest tip de operații în România.
Prin contrast, statul român solicită spitalelor private să realizeze operații pe cord cu 7.000 lei (circa 1.500 euro), în condițiile în care numai costul materialelor și aparaturii înseamnă 11.000 lei, iar state ca Bulgaria sau Republica Moldova decontează astfel de operații cu 2.500, respectiv 3.000 euro.
Aceeași opinie cu privire la alocarea netransparentă a fondurilor publice în sistemul public de sănătate a avut-o și Fady Chreih, CEO Regina Maria. Potrivit acestuia, în timp ce spitalele private pot factura și dovedi contabil orice operație, acest lucru nu poate fi realizat în sistemul de stat.
90% din cifra de afaceri a lanțului Regina Maria provine din finanțare privată, în timp ce doar 10% este asigurată din relația cu casele de asigurări de sănătate.
Sumele cheltuite din buget pentru pacienții tratați în sistemul privat sunt nesemnificative, în condițiile în care spitalele de stat sunt în cea mai mare parte învechite sau părăginite, este un alt semnal de alarmă.
Potrivit directorului excutiv PALMED, Eduard Dobre, sistemul privat de spitalizare reprezintă doar 4% din totalul cheltuielilor casei de sănătate, dar chiar și în aceste condiții au existat curente de opinie din partea autorităților pentru a încetini dezvoltarea sistemului privat de sănătate, cu motivul că "vor evolua pacienții" și nu vor mai dori servicii de stat.
Pacientul trebuie însă să fie cel care alege pentru care serviciu, public sau privat optează, iar finanțarea ar trebui să meargă după pacient.
La rândul său, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), Radu Gănescu, a opinat că la dezvoltarea sistemului de sănătate, public sau privat, ar contribui și dezvoltarea sistemului de asigurări private de sănătate.
Tema informatizării sistemului de sănătate a fost abordată de Horia Radu, Head of Medical Division HTSS, care a prezentat posibilitățile de îmbunătățire a accesului pacientului la tratament prin metode informatice, precum automatizarea la maxim a fluxului de date către raportările de stat și generarea automată a formularisticii interne, orientarea software-ului către actul medical, urmărirea fluxului pacientului și asigurarea în mod automat și configurabil al auditului procedurilor din unitățile medicale sau asigurarea securității tratamentului prin proceduri medicale incluse în software.
Probleme cu sistemul de stat sunt simțite însă chiar și în interiorul acestui sistem, Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni, remarcând deschis că managementul din spitalele private este diferit de cel de la stat, deoarece la privat poți ieși cu angajații la cârciumă și le poți propune comisioane în cazul în care aduc pacienți pe când la stat managerii se impun doar dacă nu se împrietenesc cu subalternii.
Ea relatează și cazul unui "tată de procuror general" în vârstă de 84 de ani, internat cu probleme de sănătate într-un spital din țară și plimbat prin alte trei unități, într-o stare din ce în ce mai gravă, și adus în cele din urmă la Fundeni, unde a rămas o lună. Cheltuielile institutului cu spitalizarea, 212.000 de lei, nu au mai putut fi decontate, pe motiv că spitalul depășise demult contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. A fost plimbat prin spitale, fiecare i-a pus alt diagnostic.
Liviu Popescu, Director External Affairs al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), arată că mediul de afaceri în sistemul de sănătate este unul restrictiv, de la cel mai mic preț la politica de rambursare, iar taxa de clawback care se adaugă la finalul ciclului este una imprevizibilă.
"Este ca și cum am avea un impozit pe salariu care variază. Trebuie să aruncăm o privire și asupra bazei de calcul. S-ar putea să descoperim că plătim taxă pe produse unde nu trebuie plătită", a spus directorul din ARPIM.
El a arătat că foarte multe medicamente ieftine sunt subvenționate cu un nivel discutabil, fiind un domeniu neclar.
Nivelul de colectare a taxei în domeniu este însă unul bun, iar Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate se bazează pe această linie de venit, orice ar fi.
"Taxa clawback tinde să devină eternă. Nivelul bugetului pentru medicamente crește. Bugetul ministerului a crescut, alte linii de buget au crescut cu procente semnificative. Tot ce a rămas a rămas este bugetul de medicamente, pentru că este compensat de producători. Cred că am atins fundul și este momentul să ne oprim din săpat. Continuăm să săpăm cât de ieftine pot fi'', a apreciat acesta.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente.
Avertismentul transmis de Petru Crăciun, directorul general al companiei de analiză și studii de piață Cegedim România, este clar: "'Suntem în faza de dezastru. Dacă reușim să nu ne mai furăm căciula, trebuie gândit pe termen scurt''.
El a arătat totodată că este necesar să fie construit și un buget multianual.
Prezent la conferință, ministrul Sănătății, Florian Bodog, care a preluat recent mandatul, odată cu instalarea noului guvern, asigură că vor fi căutate soluții de rezolvare a problemelor.
El a chemat industria de profil la o discuție și cu Grindeanu pentru noul sistem de stabilire a prețului la medicamente, precizând că Hotărârea de Guvern a Guvernului Cioloș va fi abrogată.
"Vom avea o întâlnire la nivel de premier pe această temă și sper ca, după această întâlnire, să avem o concluzie care să ne avantejeze pe toți, inclusiv pe pacienții noștri. Vreau să aveți încredere că măsura va fi luată în așa fel încât să nu producă distorsiune în piață", le-a spus ministrul distribuitorilor și producătorilor prezenți la PROFIT Health.forum.
La discuții au fost invitați și reprezentanții industriei de profil, respectiv majoritatea reprezentanților companiilor reprezentate și la PROFIT Health.forum.
Bodog a anunțat totodată că, vineri, ministerul va organiza și o dezbatere publică privind noua modalitate de calcul al prețurilor la medicamente.
Colegiul Farmaciștilor din România Federația Patronatelor Farmaceutice din România și Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR) au cerut încă de anul trecut abrogarea HG privind calculul prețurilor la medicamente și inițierea de discuții coerente, bazate pe argumente economice obiective, pe acest subiect.
