Guvernul cere UE, prin Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), fonduri de 567 milioane de euro pentru introducerea venitului minim de incluziune, care înglobează venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzire, precum și pentru introducerea tichetelor de muncă informală pentru un număr de aproximativ 500.000 lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, măsură care are ca scop încurajarea muncii cu forme legale. Legislația privind venitul minim de incluziune a fost adoptată în 2016, cu aplicare din 2018, dar implementarea a fost amânată repetat cu argumentul de lipsă de fonduri.
De asemenea, tot din fonduri UE, Guvernul vrea să finanțeze un studiu de impact pentru selectarea domeniului pentru aplicarea pilot a măsurii „zero taxe pe salariul minim".
PNRR a fost discutat astăzi, în primă lectură, în ședința de guvern. Programele incluse în document pot fi finanțate și din fonduri UE. La acest moment, Guvernl propune Comisiei Europene o alocare de 41,1 miliarde euro, reprezentând 141% din alocarea României, atât din granturi, cât și împrumuturi. Mecanismul de redresare și reziliență, cu fonduri toale de 672,5 miliarde de euro, este conceput pentru a ajuta țările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19.
Vor fi puse la dispoziție 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei. Pot fi finanțate și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior. Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență. România are locate 30 miliarde euro.
Încurajarea formalizării muncii și introducerea Venitului Minim de Incluziune - buget inițial de negociere cu UE de 567 milioane euro
- România are un nivel ridicat al muncii nedeclarate, iar valoarea economiei neobservate este de 21,5% din PIB.
- Sărăcia și accesul la servicii pentru o parte importantă din populație în Romania rămân la cote ridicate.
- Sistemul actual de asistență socială face dificilă trecerea de la statutul de beneficiar de asistență socială la participant activ pe piața muncii.
- Cu toate că legislația aferentă introducerii venitului minim de incluziune a fost adoptată în 2016, lipsa de capacitate administrativă a dus la amânarea repetată a aplicării prevederilor legale privind venitul minim de incluziune (VMI), cu efecte negative asupra sărăciei și excluziunii sociale.
- Obiectivul acestei reforme este creșterea gradului de acoperire și de adecvare a prestațiilor sociale și coroborarea acestora cu măsuri de activare pe piața muncii.
- Actualizarea cadrului legislativ și procedural pentru includerea posibilității acordării de beneficii de asistență socială bazate pe testarea mijloacelor, precum și asigurarea formării personalului în domeniu și susținerea parțială a costurilor introducerii reformei.
- Achiziționarea echipamentelor tehnice necesare pentru implementarea reformei, inclusiv prin creșterea competențelor digitale ale personalului responsabil.
- Creșterea gradului de digitalizare a serviciilor publice de asistență socială la nivel județean.
- Susținerea sistemului IT pentru gestionarea VMI, inclusiv dezvoltarea de servicii de tele-asistență
- Sprijin bugetar tranzitoriu pentru implementarea VMI
- Introducerea tichetelor de muncă informală:
- Introducerea tichetelor de muncă pentru un număr de aproximativ 500.000 lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu;
- Campanie de informare pentru creșterea impactului.
- Studiu de impact pentru selectarea domeniului pentru aplicarea pilot a măsurii „zero taxe pe salariul minim".
