Piața de artă românească se modernizează constant, atât numărul tranzacțiilor naționale și internaționale de artă, cât și cel al colecționarilor pasionați de arta românească fiind în creștere, iar programul expozițional al galeriilor de artă este urmărit pe scena internațională, în prim plan fiind arta contemporană.
„Putem spune că avem, în sfârșit, o piață de artă sănătoasă, cu artiști reprezentați de galerii, dealeri și galerii de artă care fac tranzacții de artă legale și transparente, cu taxe plătite la stat, deci o asumare a rolului de comerciant”, spune Ioana Ciocan, director general Art Safari București și curator de artă independent.
„Aș spune că România este sincronică cu scena internațională în ceea ce privește arta contemporană, având în vedere că avem la Tate Modern, Guggenheim ori la Pompidou artiști români. Îi avem pe Geta Brătescu, Adrian Ghenie, Mircea Cantor, Victor Man, artiști remarcați într-o piață foarte competitivă”, adaugă aceasta,susținând că artiștii români sunt urmăriți în număr mare pe scena internațională, iar acest lucru contribuie la creșterea pieței de artă românești.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Piața de artă din România era evaluată la 12 milioane de euro în 2016, cu perspective de creștere de 35% în perioada 2017-2019, conform informațiilor furnizate Profit.ro de Ioana Ciocan.
Piața românească a licitațiilor de artă a crescut în 2016 cu 25% față de anul 2015, ajungând în 2016 la 7,8 milioane de euro (dintre care Artmark, cea mai mare casă de licitații din România, deținea 6,3 milioane de euro). 65% din piața actuală românească de artă circulă prin licitație publică, galeriile acoperă circa un sfert din piața de artă, marea majoritate având ca obiectiv promovarea artei contemporane, iar vânzările private prin dealeri acoperă 10% din piața de artă, în descreștere după ce în anii ’90 erau majoritare.
„Cea mai semnificativă manifestare colectivă a pieței galeriilor de artă o reprezintă târgurile de artă, inclusiv cele internaționale, preferatele galeriilor românești fiind târgurile regionale/europene FIAC Paris, FRIEZE Londra sau ARCO Madrid”, a mai adăugat Ciocan, susținând că selectarea unei galerii pentru a expune la târguri de artă internaționale de prestigiu reprezintă o confirmare a valorii operelor expuse, ceea ce se traduce și prin prețul acestora.
Anul trecut, în Top-ul celor mai bine vânduți artiști la licitațiile de artă din România a rămas lider Nicolae Grigorescu, vânzările fiind de peste 700.000 de euro pentru 18 opere adjudecate. Pe locul doi se situează Nicolae Tonitza cu 33 de lucrări cumpărate la suma totală de peste 660.000 de euro, iar pe locul trei Ion Țuculescu cu 15 opere, adjudecate la suma totală de aproximativ 600.000 de euro. Următoarele locuri în top zece al celor mai bine vânduți artiști în 2017 sunt ocupate de Theodor Aman, cu vânzări de 332.782 de euro, Adrian Ghenie, 301.000 de euro, Theodor Pallady, 246.697 de euro, Corneliu Baba, 204.475 de euro, Samuel Mutzner, 198.764 de euro, Ștefan Luchian, 195.099 de euro și Nicolae Vermont, 185.297 de euro, conform informațiilor oferite de Ioana Ciocan.
„Trebuie subliniat însă că sunt foarte puține opere de artă care ajung să fie adjudecate cu prețuri spectaculoase. Mai mult, acest Top 10 este limitat la un număr extrem de mic de lucrări față de totalul loturilor vândute. Calitatea nu egalează tot timpul prețul adjudecării”, a adăugat Ciocan, susținând că top-urile au totuși o importanță întrucât oferă indicații ale tendințelor temporare sau generale, dar nu trebuie interpretate ca literă de lege pentru înțelegerea valorilor, desconsiderând alte tipuri de artă, fiind bazate doar pe prețul de adjudecare.
„Segmentul principal a rămas arta de patrimoniu, prin artiștii de anvergură națională, așa-numiții Mari Maeștri ai perioadei clasice și moderne. În anul 2016, a fost înregistrat un record absolut pentru piața românească de artă, prin adjudecarea cu 320.000 de euro a operei „Țărăncuțe (De la fântănă)” de Nicolae Grigorescu printr-o licitație la Artmark, depășindu-se astfel pragul psihologic de 300.000 de euro, stabilit în urmă cu trei ani de pictura „Două fete” a lui Ștefan Luchian”, a mai spus directorul general.
De altfel, în 2016, în topul celor mai dorite lucrări, s-au numărat și operele unor artiști contemporani precum Adrian Ghenie cu operele „Christ” și „Pod”, Geta Brătescu cu „Vestigiu” și Horia Bernea cu „Sudic I”, conform informațiilor oferite.
Piața de artă este accesibilă pentru novicii pasionați de artă, în special arta contemporană, unde investițiile se pot dovedi extrem de bune în timp. „Piața pare, prin prisma mediatizării acestor recorduri, scumpă, însă în realitate, accesul la ea este facil, chiar și pe zona de artă plastică (pictură, grafică), atât timp cât media tranzacțională este de aproximativ 2.000 de euro per tablou, iar aproximativ 65% dintre piesele de pictură puse în vânzare au prețuri de pornire situate între doar 300 și 900 de euro”, a adăugat Ciocan.
De altfel, relațiile dintre galeriști și artiști sunt foarte importante, contribuind la creșterea pieței de artă, iar artistul trebuie să se dedice exclusiv actului de creație. „Artistul trebuie să rămână creator, nu să se transforme într-un vânzător, iar partea de promovare, marketing și vânzare să revină specialiștilor în domeniu. Iar aici casele de licitații și galeriile fac o treabă foarte bună”, a mai spus Ciocan, susținând că târgurile de artă sunt instrumente utilizate tot mai mult de galeriile românești pentru a beneficia de o vizibilitate mare și a reuni colecționari, dornici să cumpere artă.
Director general este de părere că și relația dintre colecționari și artiști este importantă, colecționarii având un rol însemnat în dezvoltarea profesională a artiștilor contemporani și în susținerea dezvoltării pieței de artă. „Contribuie la educarea publicului în această direcție, prin faptul că își expun colecțiile la manifestări de profil, așa cum a fost și va fi cazul Art Safari București”, a adăugat aceasta.
Preferințele colecționarilor s-au schimbat în materie de artă și au apărut noi generații care au reluat tradiția investiției în artă. „Continuăm să avem tot mai multe dovezi ale interesului crescut pentru arta postbelică, contemporană și supercontemporană (2008-prezent). De exemplu, în 2016, Artmark a înregistrat vânzări totale de artă postbelică și contemporană care au ajuns la aproximativ 900.000 de euro”, a spus Ciocan, adăugând că numărul de colecționari tineri interesați de artă românească este în creștere semnificativă.
Conform spuselor directorul general, colecționarii pot fi ghidați de considerente estetice, indiferent de perioada artistică căreia îi aparține opera, sau, din contră, se pot axa pe un un anumit curent de artă sau pe un anume grup de artiști, în timp ce unii dintre ei vor să le lase moștenire generațiilor viitoare colecția lor de artă, ca martor al valorilor culturale și ale erei respective.
În privința schimbărilor pe piața de artă din România, Ioana Ciocan susține că este necesară o reformă în învățământ, o curriculă nouă pentru universitățile de artă și o corelare a scenei active de artă, dar și a pieței de artă cu universitățile de profil.
„Cred și că educația artistică ar trebui să înceapă foarte devreme, la nivel de grădiniță și școală generală aplicată cu vizitee în muzee și în galerii de artă, pentru a dezvolta o cultură a artei în România”, a mai spus aceasta.
Pavilionul de Artă București – Art Safari București este un eveniment dedicat artei din România unde au participat aproximativ 30.000 de vizitatori anul trecut, fiind estimat un număr de 50.000 de vizitatori pentru 2018. La eveniment sunt expuse lucrări ale artiștilor români și internaționali.
