România poate găsi soluții convenabile care să facă posibil accesul pacienților la moleculele inovative, accesul fiind însă posibil numai în cazul unor parteneriate cu industria farmaceutică, este mesajul ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.
El a salutat astfel inițiativa Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), care, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate în România și de implicare în derularea de proiecte care au contribuit la creșterea accesului la medicamente și a calității vieții pacienților români, a lansat un document de colaborare cu factorii politici de decizie, structurat pe 4 axe majore:
(1) acces rapid și echitabil la medicamente inovatoare în beneficiul pacienților români și al sistemului de sănătate din România;
(2) stimularea cercetării-dezvoltării și inovației farmaceutice;
(3) un sistem de sănătate rezilient și bazat pe dovezi;
(4) finanțarea adecvată și predictibilă a medicamentelor inovatoare și a vaccinurilor.
"Parteneriatele cu industria farmaceutică sunt extrem de importante pentru accesul la moleculele inovative. Accesul este posibil numai în cazul unor astfel de parteneriate. Se pot găsi și în România soluții convenabile, care să facă posibil accesul pacienților la moleculele inovative. Acest aspect îl putem discuta în liniște după ce trecem de această criză și cred ca îl putem și materializa", spune ministrul Sănătății.
La rândul său, Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a vorbit despre implementarea Pactului Inovației în Sănătate.
"Putem spune că ultimii 2 ani au făcut ca fiecare dintre noi și împreună cu dumneavoastră să vedem atât lipsurile, cât și prioritățile pentru ce va urma într-un Pact al Inovației în Sănătate. Ultimii 2 ani au fost destul de grei, ani în care am văzut necesitatea colaborării, chiar dacă uneori a fost mai puțin accesibilă, a autorităților cu industria farmaceutică, cu autoritățile centrale, cu autoritățile locale, în contextul în care vrem totuși să facem un pas important în tot ce înseamnă sănătate. Vorbeam încă din anul în care aveam mandatul ministerial de necesitatea reformelor în sănătate. Cred că discuțiile mai aprofundate, o legislație care trebuie să răspundă necesităților actuale sunt soluțiile pe care trebuie să le găsim împreună în aceste momente. "Noul" în sănătatea românească, perceput de ceilalți vecini ai noștri ca o stare de normalitate, ar trebui să treacă peste niște bariere. Barierele pe care le-am întâlnit și eu și dumneavoastră, sunt pe două paliere: un palier al celor care avizează sau au în studiu aceste medicamente și un palier al legislației care trebuie să permită cât mai rapid pătrunderea acestor medicamente pe piața românească", spune Nelu Tătaru.
Și Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial pe probleme de sănătate, a punctat necesitatea unui un pact pentru inovație în sănătate, care să permită abordarea multiplelor provocări la nivel de capitalizare a conceptelor inovative și care să poată sprijini în mod real transferul inovației în practica clinică.
Documentul lansat de ARPIM, în prima fază, va fi în supus atenției Comisiilor pentru Sănătate din Parlament, urmând ca măsurile identificate și agreate în timpul discuțiilor, să ajungă pe masa Guvernului și a tuturor partidelor politice parlamentare.
Inițiativa este lansată într-un moment în care România se află pe locuri codașe cu privire la accesul pacienților la inovație medicală, finanțare, investiții în cercetare-dezvoltare și digitalizarea sistemului de sănătate, iar acest lucru trebuie corectat cât mai repede.
“Este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan și să ne unim cu toții - factori de decizie, partide politice, asociații de pacienți, experți, medici si industrie - în jurul acestui Pact al Inovației în Sănătate, pentru a îmbunătăți rapid sistemul de sănătate și a răspunde așteptărilor pacienților români. Noul Guvern are o oportunitate unică de a analiza, prelua și prioritiza măsurile identificate deja în cadrul documentului de colaborare pe care îl propunem. Astfel, industria farmaceutică inovatoare, care a demonstrat o mobilizare fără precedent în timpul pandemiei de COVID-19, se poziționează ca partener în creșterea accesului pacienților români la medicamente și soluții terapeutice inovatoare”, a declarat Alina Culcea, Președinte ARPIM.
Fiecare dintre cele 4 axe de colaborare se bazează pe date îngrijorătoare cu privire la standardele de îngrijire a pacienților și cuprinde o serie de măsuri care să fie adoptate cu prioritate, pentru corectarea situației. România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană in ceea ce privește accesul pacienților la inovație medicală, finanțarea sistemului de sănătate, investiții în cercetare și dezvoltare și digitalizarea sistemului de sănătate:
• „Studiul W.A.I.T.” 2020 arată că în Europa pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament (cu o medie de 883 de zile).
• Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Principalele cauze sunt lipsa de aderență la termenele legale de evaluare a tehnologiilor medicale, proceduri birocratice și lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de medicamente compensate și gratuite.
• Raportul “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA 2021 arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EURO în cercetare și dezvoltare. România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EURO, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EURO, Franța 4,4 miliarde EURO, Polonia 339 milioane EURO, Ungaria 242 milioane EURO, Bulgaria 91 milioane EURO.
• Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EURO, ar putea atinge 802 milioane EURO și chiar 1,4 miliarde EURO, dacă ne-am apropia de top.
• Guvernele din Europa Centrală și de Est cheltuiesc mai puțin pentru sistemele lor de sănătate decât UE5, majoritatea alocând mai puțin de 7% din PIB pentru sănătate, consecința fiind obținerea unor performanțe mai slabe.
• Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 EURO pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc în UE, conform datelor Eurostat pentru anul 2018. Deficiențele privind finanțarea duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români, România având cele mai mari rate de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile și de mortalitate infantilă.
“Lipsa unei viziuni pe termen lung și a unor măsuri ferme de corectare a stării de fapt actuale, duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români. Speranța de viață din România, de 75 de ani, este cu aproximativ 7 ani mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene. La ritmul de recuperare actual al diferenței, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeași speranță de viață cu țările dezvoltate și între 40 și 50 de ani în ritmul existent, pentru scăderea mortalității prevenibile”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.
Traseul Pactului pentru Inovație în Sănătate
Obiectivul final al acestei colaborări, care va fi adresată în prima fază Comisiilor pentru Sănătate din Parlament, este elaborarea unui Pact pentru Inovație în Sănătate pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcții de acțiune concrete care să ducă la creșterea calității vieții pacienților români și la accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație.
Rolul industriei farmaceutice inovatoare de partener și contributor cu privire la măsuri strategice din sănătate este pe deplin recunoscut în alte state europene. La nivelul UE există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Reziliență, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre. Campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un alt exemplu de parteneriat cu industria.
În Franța a fost înființat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanții autorităților și de curând a fost semnat un acord cadru pe 3 ani (2021-2024).
ARPIM 25 de ani
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.
Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).
De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.
ARPIM este afiliată la Federația Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA)-www.efpia.com-organizația europeană care reunește cele mai importante companii farmaceutice internaționale, recunoscute datorită rezultatelor la nivelul comunității științifice internaționale.
Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini, Astellas, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, Genesis, Ipsen, Janssen -Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Novo Nordisk, Pfizer, Roche, Sanofi, Servier, Takeda, UCB, Vifor.
