La inițiativa PSD, Legea educației naționale a fost amendată luni de Parlament astfel încât numărul mandatelor succesive pe care le poate avea un rector de universitate să nu mai fie limitat la două. Prin urmare, dacă modificarea va intra în vigoare în această formă, un rector va putea avea oricâte mandate succesive.
De ce este important: Lege educației prevede acum că durata mandatului unui rector este de 4 ani, dar și că o persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive și complete.
Senatul, la inițiativa PSD, a amendat însă, luni, Legea educației naționale, eliminând din articolul respectiv interdicția ca o persoană să dețină mai mult de două mandate succesive de rector la aceeași instituție.
Amendamentul a fost propus chiar de președintele comisiei de învățământ din Senat, fost ministru al Educației, Liviu-Marian Pop, fiind acceptată de membrii comisiei printre care se numără alți foști miniștri ai Educației și foști sau actuali rectori, precum senatorii PSD Ecaterina Andronescu și Mihnea Costoiu. Ultimul este rectorul în funcție al Politehnicii din București.
De altfel, PSD a fost partidul care ajuns la guvernare a apelat la rectori de universități pentru a ocupa fotolii de miniștri, în special la Ministerul Educației, dar și la alte ministere, cum a fost, mai recent, cazul lui Tudorel Toader la Justiție.
În acest scop, fostul ministru Ecaterina Andronescu a anulat, în 2012, regimul incompatibilităților, introduse de predecesorul Daniel Funeriu, care interzicea unui rector să aibă o funcție de conducere într-un partid sau să fie parlamentar.
În prezent, rectorii pot fi parlamentari, iar pentru a deține o funcție de ministru au dreptul de a se suspenda cu anii din funcție, pentru ca apoi să își reia locul în fruntea universității.
