La începutul unui nou ciclu administrativ, Ghidul Primăriilor a lansat studiul „Pulsul Cetățeanului”, în care arată ce vor cetățenii României de la primarii nou aleși.
Studiul detaliază calitatea vieții atât în mediul urban, cât și în cel rural, analizând infrastructura, formarea profesională sau protecția mediului.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Una dintre principalele observații ale studiului este diferența semnificativă între sentimentele pozitive manifestate de cetățeni din mediul rural și cei din marile orașe. Astfel, 68% dintre respondenții din mediul rural exprimă sentimente de fericire și drag față de localitatea lor, în timp ce în mediul urban mare procentul scade la 56%.
La nivel regional, București-Ilfov înregistrează cel mai scăzut nivel de sentimente pozitive, cu doar 32%, comparativ cu Banat-Crișana-Maramureș (54%), Moldova (46%) și Transilvania - Oltenia (44%).
Cele mai apreciate lucruri
Spațiile verzi și siguranța publică sunt cele mai apreciate aspecte la nivel național. 35,2% dintre respondenți plasează spațiile verzi, parcurile și zonele de agrement pe primul loc, atât în orașele mari, cât și în cele mici. Siguranța publică este considerată a doua cea mai importantă, fiind apreciată de 28,1% dintre respondenți, iar în mediul rural aceasta este chiar cea mai apreciată.
Protecția mediului (24,2%) și infrastructura transportului public (22,9%) completează lista celor mai apreciate aspecte, cu o mențiune specială pentru mediul urban mare, unde transportul public este pe locul doi.
Cele mai mari urgențe
Oferta de locuri de muncă și serviciile de sănătate reprezintă cele mai mari urgențe pentru cetățeni. 38,1% consideră că oferta de locuri de muncă este principala prioritate. La fel, tot 38,1% dintre respondenți consideră serviciile de sănătate o urgență majoră.
Infrastructura rutieră și fluidizarea traficului sunt al doilea punct de urgență la nivel național, menționat de 32,6% dintre respondenți.
Situațiile de urgență, punct critic în mentalul colectiv. Încredere mică în poliție
Unul dintre punctele critice aduse în discuție este pregătirea autorităților pentru a face față situațiilor de urgență. Aproximativ 4 din 10 români consideră că autoritățile locale fie nu sunt pregătite deloc, fie sunt slab pregătite pentru a interveni în astfel de cazuri. Dobrogea înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism în acest sens, 60% dintre respondenți exprimându-și lipsa de încredere în capacitatea autorităților, comparativ cu alte regiuni ale țării.
În ceea ce privește încrederea în instituțiile de siguranță publică, pompierii se bucură de cel mai mare nivel de încredere, 45,3% dintre cetățeni exprimând un sentiment pozitiv față de această instituție. Serviciile de ambulanță sunt pe locul al doilea cu 32,8%, în timp ce Poliția are cel mai scăzut nivel de încredere, doar 17,5% dintre respondenți având multă încredere în aceasta.
Când vine vorba de implicarea civică, există diferențe între mediul urban și rural. În orașe, sesizările făcute către autoritățile locale reprezintă cea mai comună formă de participare civică, în timp ce în mediul rural, oamenii preferă să participe la dezbaterile publice organizate de primărie, arătând un interes mai mare pentru dialogul direct.
Un alt aspect important subliniat de studiu este interesul crescut al cetățenilor pentru digitalizarea serviciilor publice. 4 din 10 români și-ar dori ca primăria să ofere audiențe online, indicând o nevoie clară de modernizare a interacțiunii dintre administrațiile locale și cetățeni.
În ceea ce privește infrastructura, există diferențe notabile între regiunile României. Oltenia (49,8%) și Banat-Crișana-Maramureș (46,4%) au cele mai mari procente de satisfacție cu privire la infrastructură, în timp ce Dobrogea (19,6%) și București-Ilfov (26,1%) înregistrează cele mai scăzute niveluri de satisfacție.
Studiul a fost realizat în septembrie 2024, folosind metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviews), pe un eșantion național reprezentativ de 1.025 persoane, cu o eroare de eșantionare de 3,06%. Datele au fost colectate în perioada 20-25 septembrie, de la persoane de peste 18 ani care utilizează internetul, atât din mediul urban, cât și din cel rural.
