În România sunt aproximativ 127.000 de organizații neguvernamentale, care în 2022 aveau în jur de 127.000 de angajați. Tinerii au mai multă încredere decât vârstnicii în ONG-uri, conform studiului „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări” realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).
Potrivit studiului, în medie 6,7 entități sunt la 1.000 de locuitori față de 9,4 media Uniunii Europene, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cele mai multe ONG-uri sunt în domeniul social - caritabil - 42.000 (o treime).
În ianuarie anul acesta, în Registrul Național ONG erau înregistrate 127.053 ONG-uri probabil active și 8.003 despre care se știe că sunt radiate, dizolvate sau în lichidare.
Dintre cele 127.000 de ONG-uri înregistrate, 106.433 sunt asociații, 19.046 – fundații, 1.529 – federații, 759 – uniuni, 37 – filiale ale unor organizații din afara României.
Astfel, România are o rată de aproximativ 6,7 entități la 1.000 de locuitori, sub media UE de 9,41 și sub țări ca Ungaria (13,8), Slovacia (7,2), sau Germania (7,6). Suntem însă la același nivel cu Portugalia (6,7) și peste Polonia (3,8), Grecia (0,4) sau Irlanda (5,2).
În ultimii trei ani s-a înregistrat un ritm de aproximativ 4.200-4.300 de înscrieri pe an în Registrul Național ONG.
Cele mai multe ONG-uri sunt în Harghita, Cluj, București, iar cele mai puține în Vaslui și Ialomița, raportat la dimensiunea populației. Predomină ONG-urile caritabile.
Raportat la dimensiunea populației, cele mai multe organizații sunt în București și zona de nord-vest.
Astfel, sunt 10,6 organizații la 1.000 de locuitori în Harghita, urmată de Cluj (10,4), București (10,0), Sibiu (9,6), Maramureș (7,6), Bihor (7,2), Arad (6,9). La polul opus, cele mai puține sunt în Moldova și sudul României, mai exact în Vaslui (2,1 ONG-uri la 1.000 de locuitori), Ialomița (2,4), Călărași și Olt (2,6 ambele).
În ceea ce privește domeniile de activitate, cele mai multe ONG-uri sunt din zona social-caritabil (aproximativ 42.000, o treime din totalul ONG-urilor din Registrul Național), urmate de cele civice, de cultură, din educație, din domeniul business/profesionale, sportive.
50% din români au încredere în ONG-uri
În general, nivelul încrederii în ONG-uri se menține constant de-a lungul anilor în jurul valorii de 50%, conform BOSC 2023.
Tinerii au mai multă încredere decât vârstnicii: cei între 18-29 de ani au un nivel de încredere de 73%, în timp ce la persoanele cu vârsta peste 60 de ani încrederea este de doar 36%. De asemenea, gradul de încredere se mărește pe măsură ce crește nivelul educației: absolvenții de învățământ superior au un grad de încredere de 66%, iar cei de școală primară și gimnazială de 43%.
Beneficiarii direcți cred că ONG-urile au o influență pozitivă, restul având o opinie neutră.
Aproape jumătate din populație apreciază că majoritatea ONG-urilor funcționează în interesul beneficiarilor, respectiv al sectorului ONG, dar, totodată, o treime din populația asociază ONG-urilor cu interesele partidelor și oamenilor politici, respectiv ale oamenilor de afaceri.
„Cea de-a treia editie a raportului FDSC asupra sectorului neguvernamental arată maturizarea clară a acestui domeniu. Nivelul încrederii populației este stabil, donațiile cetățenilor și sprijinul companiilor cresc, numărul de noi ONG-uri înregistrate este unul constant, iar 70% dintre angajați se văd continuându-și cariera în organizatiile în care lucrează. De asemenea, același procent consideră că schimbă soarta oamenilor sau a societății. Pe lângă aceste date pozitive, vedem precaritatea sectorului: oameni care nu pot beneficia de servicii sau proiecte care nu se derulează din lipsă de finanțare, salarii sub media națională, angajați și voluntari care vorbesc despre burnout, un aspect la care trebuie să fim foarte atenți”, a declarat Ionuț Sibian, director executiv FDSC.
Raportul „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări” a fost realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Această cercetare se află la cea de a treia ediție (cele anterioare fiind în 2010 și 2017) și prezintă o radiografie cu atuurile ONG-urilor, dificultățile cu care se confruntă, starea sectorului în ansamblul său și pe domenii specifice. Mai mult, ele pot informa politicile din domeniu și aduce date actualizate în conversația despre societatea civilă organizată.
Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă - un studiu realizat pe un eșantion de 1.200 de respondenți, reprezentativ național, care permite evaluarea atitudinilor populației României despre sectorul ONG. BOSC constituie o anchetă pe bază de interviu telefonic (CATI), colectarea datelor fiind realizată de către Mercury Research în noiembrie 2023.
BLO 2023: Barometrul Liderilor ONG – o anchetă adresată organizațiilor neguvernamentale, care colectează în principal date despre organizație și mai puțin despre oamenii care o pun în mișcare.
BLO constituie un studiu realizat pe un eșantion mare (803 respondenți), ca o anchetă pe bază de chestionar aplicat online (CAWI). Completarea a fost realizată în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024.
BMO 2023: Barometrul Membrilor, Angajațior și Voluntarilor ONG - este un instrument nou în contextul rapoartelor FDSC despre sectorul ONG, dar folosește o parte din itemii pe care îi inclusese
BLO 2016. Au fost colectate 2028 de răspunsuri printr-un websurvey (CAWI) în perioada decembrie 2023 - ianuarie 2024.
