Folosind aceste informații, atacatorii trimit solicitări false de plată, greu de deosebit de comunicările autentice, avertizează specialiștii în securitate cibernetică, citați de publicația Bild.
Infractorii cibernetici desfășoară o campanie complexă care începe cu atacuri de tip phishing asupra hotelurilor partenere Booking.com.
După compromiterea conturilor acestora, atacatorii obțin acces la informații sensibile despre clienți, inclusiv numele acestora, perioada sejurului și numerele de telefon.
Cu aceste date, escrocii contactează turiștii, pretinzând că reprezintă hotelul la care aceștia au făcut rezervarea.
Mesajele sunt transmise prin aplicații de mesagerie și susțin că plata cazării nu ar fi fost procesată cu succes, solicitând efectuarea unei noi plăți prin intermediul unui link inclus în conversație.
Succesul fraudei se bazează pe utilizarea unor informații reale despre rezervare. Deoarece numele hotelului, perioada călătoriei și datele personale coincid cu cele ale clientului, mesajele par autentice și ridică puține suspiciuni.
În plus, atacatorii aleg să trimită solicitările cu puțin timp înainte de începerea vacanței, când mulți turiști sunt preocupați de organizarea călătoriei și pot reacționa mai puțin atent la eventualele semnale de alarmă.
Linkurile incluse în mesaje conduc către pagini de plată create pentru a imita aspectul unor platforme oficiale. Odată introduse datele cardului bancar, acestea ajung în posesia infractorilor.
În unele cazuri, mesajele frauduloase sunt primite aproape simultan cu notificări reale de securitate trimise de platforma de rezervări, ceea ce face și mai dificilă identificarea tentativei de înșelăciune.
Recomandări
Experții în securitate cibernetică recomandă utilizatorilor să trateze cu suspiciune orice solicitare de plată primită prin aplicații de mesagerie, chiar dacă aceasta pare să provină de la hotel.
În cazul în care există dubii, verificarea rezervării ar trebui făcută exclusiv prin aplicația sau site-ul oficial, ori prin contactarea directă a hotelului, folosind un număr de telefon obținut din surse oficiale și nu din mesajul primit. De asemenea, orice comunicare suspectă ar trebui raportată serviciului de asistență al platformei.
Dacă datele cardului au fost deja introduse pe o pagină suspectă, specialiștii recomandă blocarea imediată a cardului și sesizarea autorităților.
Cele mai frecvente tipuri de fraudă
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
