Programul WU Executive MBA care pregătește la Viena și București tineri aflați în poziții de management sau antreprenori are de ieri o nouă promoție. În contextul restricțiilor de circulație și de restrângeri ale contactelor sociale în contextul epidemiei de coronavirus, în acest an prezentările au fost realizate online.
Peste o duzină de tineri cu poziții în executive în zona economică dobândesc începând de ieri diplome MBA în programul cel mai consecvent derulat pe acest segment de Universitatea din Viena. Acesta are ca unul din avantaje faptul că se desfășoară în mare parte la București, unde fac deplasarea profesorii, astfel încât cursanții pot să-și continue fără sincope parcursul în carierele lor la locurile de muncă, fără a-și „rupe” o etapă importantă a vieții profesionale în scop educativ.
Anul acesta, însă, programul a fost mai local ca niciodată. Studenții nu au făcut deplasarea la Viena unde de obicei au loc prezentările finale, ca de fiecare dată muncă în echipe de 3-4 cursanți care alcătuiesc un proiect de business. În contextul epidemiei de coronavirus și a restricțiilor de deplasare impuse de state, prezentările s-au desfășurat online.
Un motiv în plus pentru absolvenți să se simtă ca acasă, din comisia de examinare prezidată de profesorul Phillip Nell care predă antreprenoria la WU – Wien University, au făcu parte și 2 persoane având legături cu România, respectiv Nicoleta Ruckensteiner, care este româncă stablită în Austria, și Vladimir Preveden care spune că a lucrat în România, atât la Brașov, cât și la Timișoara. Acesta are o carieră îndelungată de consultant Roland Berger.
Au fost prezentate 6 proiecte de business, primul dintre acestea fiind pentru un mic ansamblu turistic din Munții Șureanu, o investiție preconizată la 2,7 milioane euro pentru o perioadă de 5 ani și care ar trebui să aducă un cashflow de 1,3 milioane euro în anul al 4-lea de activitate.
Studenți care prezintă proiectul întâmpină obiecții. Este aproape ca la o prezentare pentru obținerea finanțării. Preveden afirmă că are experiență în ndustria hotelieră și este surprins de ce complexul este prevăzut a avea doar 16-22 de camere, ceea ce este neobișnuit în sector întrucât este greu ca în acești parametrii să rămână profitabil. Este iarăși surprins că de la un moment dat veniturile din restaurant să fie mai mari decât cele din cazare, ceea ce iarăși, nu prea este întâlnit. Studenții menționează că există restricții locale pentru construirea pe suprafețe mai mari, ar aproape toată suprafața disponibilă este construită. De asemenea, restaurantul ar fi primul din sat și ar urma să aibă clienți și din rândul celor care nu sunt cazați în complex.
Absolvenții deja au poziții în companii de profil, însă nu mai este aceeași frecvență a numelor mari din industria bancară românească precum în promoțiile precedente. Sunt, însă, și de la companii cu nume sonore precum Zentiva România, Honeywell Building Solutions sau Deutsche Bank Global Technology.
Răzvan Dogărelu este director de dezvoltare la compania Expur SA, afiliată grupului francez Avril și care operează activități în domeniul procesării de oleaginoase în județul Ialomița. Acesta și-a apropiat 3 colegi într-un proiect de absolvire care are ca pucnt de plecare chiar unul apropiat locului său de muncă, respectiv dezvoltarea unui business care să graviteze în jurul expur și care să fie specializat pe prelucrarea de soia nemodificată genetic în scopul comercializării de produse furajere bio către ferme de porci, păsări și vaci.
Este vorba de o intrare pe o piață românească de profil care a crescut în 2019 cu 30% față de anul precedent, la 65 milioane euro. Profesorul Nell obiectează că este prea ridicat cashlow-ul negativ din primul an, iar aceasta ar putea să nu fie fezabil în condițiile în care ar vrea să atragă terți investitori. Curba de recuperare a investiției este, într.adevăr destul de atenuată, iar Iulia Postolea, în prezent CFO la Siemens în București, în echipa proiectului, menționează că, într-adevăr este nevoie de 4-5 ani pentru ca business-ul să recupereze integral investiția inițială.
În anul 1997, ministrul Finanțelor Publice de atunci, Mircea Ciumara, a scandalizat opinia publică atunci când a afirmat că minerii dați afară în masă vor avea oportunități să obțină venituri, inclusiv culegând fructe de pădure. Ceea ce atunci clar era perceput ca o activitate cu valoarea adăugată mică, 3 absolvenți de MBA consideră că poate fi ceva care să fie vândut totuși cu un adaos bun.
Ei au prezentat un plan de afaceri care nclude o investiți de aproximativ 70.000 de euro, din care doar jumătate este alocată din primul an, pentru preluarea unor fructe de pădure de la culegători din munții României, o prelucrare în apropiere de București și ulterior din vânzări de sucuri sub brand.
Un alt proiect, caracterizat drept foarte interesant de comisia de examinare, dar care are ceva orwellian în sine, a fost prezentat de studenți români. Este vorba despre un proiect digital care să permită citirea, fie din comportamentul de consum propriu-zis, fie prin participarea la sondaje a subiecților, a nevoilor locatarilor unui imobil. Transmiterea datelor ar urma să fie utile proprietarilor clădirii astfel încât să ofere servicii cât mai bune chiriașilor. Întrebări din partea cadrelor didactice ale WU au existat despre care este costul corect care ar trebui să fie perceput și cum proiectul ar putea fi monetizat mai bine. Nimeni nu s-a gândit, însă, dacă o cerere foarte mare nu ar putea fi asigurată de Partidul Comunist Chinez...
