Proiectul de lege, inițiat de PSD și senatorul Daniel Zamfir, care impune o limită dură pentru creditele acordate consumatorilor, a fost adoptat de Parlament. Băncile și instituțiile financiare nebancare ar putea fi obligate să acorde credite ipotecare cu o dobândă anuală efectivă de doar 4%, în condițiile în care marja va fi limitată la 2 puncte procentuale peste rata cheie a BNR. Dobânda la creditele de consum nu va putea depăși 17%.
Proiectul de Lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive a fost adoptat cu 205 voturi pentru (din partea PSD, Pro România și UDMR), 97 împotrivă (PNL) și 13 abțineri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Prin proiectul de lege adoptat acum de camera decizională ar urma să fie plafonate dobânzile la toate categoriile de credite acordate persoanelor fizice consumatori.
În cazul creditelor imobiliare, dobânda anuală efectivă nu va putea depăși cu mai mult de 2 puncte procentuale dobânda de referință a BNR, aflată la 2% în prezent. Astfel, dobânzile la creditele ipotecare nu vor putea depăși 4% pe an. Când proiectul era adoptat de comisiile de specialitate de la Cameră, dobânda cheie era de 2,5%, astfel că dobânda maximă aplicabilă creditelor era de 4,5%. În această rată intră și costul comisioanelor.
Dobânda medie la creditele ipotecare noi este de 5,75% și nu a coborât sub 4% decât în vara lui 2017, când și ratele interbancare erau în preajma minimelor istorice iar rata cheie era de 1,5%.
Pentru creditele de consum DAE nu va putea depăși cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda BNR. Dobânda medie la creditele noi de consum în piață este 10,4%. În cazul creditelor cu o valoare de sub 15.000 de lei, valoarea totală plătibilă nu poate depăși dublul sumei împrumutate.
Orice dobândă peste plafoanele explicite va fi considerată “excesivă” și interzisă în contractele noi. În cazul creditelor în derulare băncile ar trebui să reducă de bună voie la cererea consumatorului ratele pentru a intra în plafon. În cazul în care refuză să reducă dobânda, debitorul poate chema banca în judecată, iar pe durata procesului vor fi suspendate efectele contractului, arată proiectul adoptat.
Dacă se ajunge în instanță, efectele contractului urmează să fie suspendate pe toată durata judecății, iar asupra suspendării se va pronunța judecătorul prin ordonanță președințială.
Calitatea de consumator a debitorului este extinsă astfel încât să excludă întreaga activitate a debitorului dar și asupra codebitorului și fideiusorului.
Utilizarea de dobânzi peste limitele plafonate va fi considerată practică comercială incorectă sau chiar ilicită, care va putea fi sancționată de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Zamfir argumentează, în expunerea de motive scrisă de colaboratorul său - avocatul Gheorghe Piperea - ,că “societatea pierde din supra-îndatorarea consumatorilor și din sentimentul inutilității sociale antrenat de supra-îndatorare” ca urmare a dobânzilor “excesive”. Un alt argument pentru plafonarea dobânzilor prin lege este acela că și alte țări din Uniunea Europeană au astfel de limite.
Pe de altă parte, în timpul dezbaterilor pe seama unei propuneri similare venite de la Zamfir în 2018 și respinsă de Curtea Constituțională, BNR arăta că o plafonare a dobânzilor ar trebui să se facă în funcție de dobânda medie din piață.
Băncile au comandat un studiu de impact care arată că plafonarea dobânzilor ar reduce veniturile sistemului bancar și ar putea afecta stabilitatea financiară, în timp ce accesul populației la creditare ar fi mai redus decât în prezent.
Parlamentul a mai adoptat, săptămâna trecută, și un alt proiect al PSD care vizează băncile: o variație a cursului mai mare de 50% va fi considerată automat impreviziune și debitorii vor putea cerea ajustarea contractelor sau darea în plată.
PSD a impus și modificarea OUG 37/2020 privind amânarea ratelor la bănci. În forma adoptată de Parlament, debitorii nu vor trebui să prezinte o justificare pentru suspendarea plății creditelor și nu vor mai plăti dobânzile restante cumulate, ceea ce ar putea duce la pierderi de câteva miliarde de lei pentru sectorul bancar.
