Plecările în masă din țară ale medicilor români s-au mai temperat în ultima perioadă, însă problema este că România se polarizează tot mai mult, lipsa specialiștilor acutizându-se în orașele medii, spune Fady Chreih, CEO al rețelei de sănătate Regina Maria. Compania sa a crescut salariile asistentelor cu 25%, anticipând majorările din sistemul public, însă doar creșterile de lefuri, care inevitabil se duc și în prețurile către pacienți, nu sunt suficiente, cel puțin în cazul medicilor, pentru a-i motiva să rămână în țară.
Medicii primari sau specialiști nu au nevoie doar de salarii decente ca să nu plece din țară, ci și de o infrastructură medicală ca în străinătate, de un mediu de lucru cu demnitate și respect, fără penurie de consumabile sau infecții nosocomiale. Și, nu în ultimul rând, au nevoie de training, pentru că meseria presupune învățare continuă, lucrurile evoluează fantastic în domeniu. În afară se fac traininguri de chirurgie cu realitate virtuală, e fantastic. Fintech-ul nu e disruptiv doar în zona bancară, ci și în domeniul medical. Pe imagistică, acum nu mai poți da un diagnostic fără să dai un CT și un RMN, nu mai poți face aproape nimic fără acestea”, arată Chreih.
Potrivit afirmațiilor sale, Regina Maria a trebuit să instruiască 4.000 de medici, inclusiv în străinătate sau cu specialiști din străinătate, pentru a fi la curent cu schimbările din domeniu, care sunt uluitoare și se petrec continuu: “Cum ținem pasul ca să fim la nivelul din străinătate? Ne uităm ce fac alții, pregătim medici în străinătate sau cu traineri străini. Degeaba iau echipamente de multe milioane de euro dacă nimeni nu știe să le folosească. Atunci când cumperi un Ferrari trebuie să asiguri că are cine să-l conducă.”
Orice strategie de retenție a specialiștilor ajunge astfel, inevitabil, tot la problema investițiilor în infrastructura medicală, care nu este suficient să fie consistentă valoric, ci și folosită și întreținută corespunzător. „Când ai spitale trebuie să investești în fiecare an. Noi alocăm milioane de euro anual doar pentru upgrade și întreținere echipamente. La Brașov, spre exemplu, un echiipament medical mare luat în 2011 trebuie acum să-l schimbăm. În fiecare an trebuie să ai alocați bani pentru echipament medical”, spune Chreih.
În opinia sa, cei care spun că în România nu se investește în infrastructură medicală nu au dreptate: “Nu se investește corespunzător la stat, în sistemul medical privat se investește. Nu doar noi, toți primii patru mari jucători din piață au investit constant în infrastructura medicală, finanțându-se cu abonamente medicale. Noi am reinvestit în fiecare an 100% din profit, acționarii nu au luat nimic. Noul acționar din 2015 e contributor net, a venit cu mai mulți bani decât scoate compania profit.”
Din 2010 și până în 2017, investițiile în infrastructură medicală depășesc 70 milioane de euro la Regina Maria, iar CEO-ul companiei se așteaptă ca până în 2020 să se mai adauge căteva zeci de milioane. Suma include doar investițiile în mijloace fixe (CAPEX) pentru deschiderea de noi unități, modernizarea și extinderea celor existente, cumpărarea și modernizarea echipamentelor medicale, nu și sumele alocate pentru preluarea altor jucători. Cu acestea, depășesc 100 milioane de euro. În 2017, rețeaua de sănătate are în derulare 18 proiecte de dezvoltare, constând în extinderi, relocări și modernizări, achiziții, dar și proiecte Greenfield.
“Anul acesta creăm 600 de locuri de muncă, spune Chreih. Din acestea, 300 de noi angajați vor fi la spitalul generalist din Cluj, care va avea 100 de paturi, o investiție de 15 milioane de euro a companiei.”La Cluj nu exista un spital generalist privat. Nu poți avea asigurări private de sănătate fără un loc în care asigurații să poată veni să și consume.”
Problema specialiștilor buni care pot fi recrutați se resimte mai acut în unele orașe decât în altele. “Sunt orașe în care numeri pe degete specialiștii buni și te gândești de două ori înanite de a deshide o locație, pentru că nu o poți face acolo unde nu îți poți respecta standardele sau unde trebuie să te bați pentru aceiași 30 de specialiști”. Lipsa unei strategii care să combată această polarizare a făcut ca presiunea pe spitalele publice din București să fie uriașă, aici venind toate cazurile dificile din țară. “E nevoie de o strategie. Pot alege să fac neurochirurgie doar la Cluj, dar ce fac cu oamenii din Satu Mare? Este nevoie să gândesc o rețea de transport, cu elicoptere, etc. Nici eu, în sistemul privat, nu pot să am un spital Ponderas în fiecare oraș, dar pot să-l fac centru de excelență regional și ceilalți trimit la București. De trei ani lucrăm în sistemul acesta”, arată șeful Regina Maria. Amintește exemplul Franței, unde fiecare spital trebuie să arate că a realizat un număr minim de intervenții pentru a-și putea păstra dreptul de a face tipul respectiv de intervenție.
Constată că pentru operații oamenii călătoresc, de regulă, la București sau în orașele mari. În spitalele sale 40% din pacienți vin din afara Bucureștiului, ial la Ponderas chiar 50%. “Suntem prezenți deja în 11 județe, probabil vom merge și în altele cu investiții importante, dar nu unde nu există facultate de medicină sau nu mă pot asigura că am specialiști foarte buni”. La Târgu Mureș, compania a investit 2 milioane de euro. “S-ar putea să vrem să investim mai mult”. O surpriză pozitivă a fost Craiova, unde unvestițiile au fost de 1,5 milioane de euro, iar autorizațiile locale au fost obținute chiar înainte de termen, Primăria a trimis mesaj de mulțumire pentru decizia de a investi local, în condițiile în care în alte orașe birocrația implică întârzieri în proiecte.
CEO-ul Regina Maria este mulțumit că în liniile sale de business decontările cu statul nu reprezintă decât 9%, cea mai mică pondere dintre principalii jucători privați din domeniu. 30% sunt abonamente, iar 61% sume plătite direct de pacient. “Vrem să dublăm abonamentele, ca număr, dar ținta este să crească toate liniile de business în același timp și să păstrăm aceste proporții”.
La nivelul întregii țări, potrivit datelor unui studiu PwC, prezentate de Chreih, finanțările pentru sănătate în România sunt asigurate în proporție de 81,2% prin decontări de stat, 18% din plăți făcute de pacienți din buzunar și doar 0,1% din asigurări private.
În Polonia, proporțiile sunt: 71% - stat, 23,5% - plăți pacienți, 4,2% - asigurări private/abonamente.
În Ungaria: 66,75% - stat, 26,5% buzunar pacienți, 2,6% asigurări private.
În Bulgaria: 53,3% - stat, 45,6% - plăți pacienți, 0,3% - asigurări private
În Spania: : 70% - stat, 25,4% - plăți pacienți, 4,2% - asigurări private
În Anglia: : 83% - stat, 9,9% - plăți pacienți, 3,4% - asigurări private
În Germania: 78% - stat, 13% - plăți pacienți, 8,8% - asigurări private
Rețeaua de sănătate Regina Maria este lider al pieței medicale private, cu servicii pentru peste 2 milioane de pacienți, peste 3.500 de angajați, din care 1.700 medici, în 37 de locații proprii, 4 spitale, 3 centre cu spitalizare de zi, 2 maternități, 8 campusuri medicale, 11 centre de imagistică, 17 laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere.
