Criză de Centenar - Numărul copiilor născuți în România, cel mai mic în ultimii 100 de ani. Sprijinul pentru familii și copii este ridicol comparativ cu cel din Ungaria. Guvernul român vrea, însă, să se propășească prin bugetari

Numărul copiilor născuți anul trecut în România s-a situat la 188.755, cel mai redus nivel începând din 1918, an pentru care datele statistice analizate de Profit.ro arată 182.004 de nou-născuți. Anul trecut, România a sărbătorit 100 de ani de la Marea Unire. Dacă ar fi să excludem 1918, an în care România era implicată în Primul Război Mondial, dar și intervalul 1916-1917 și 1941-1945, de asemenea ani de război, dar pentru care nu sunt date disponibile, rata natalității de anul trecut este cea mai scăzută în România (Vechiul Regat și Transilvania) încă din 1871, cel mai din urmă an pentru care dispunem de date.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

De ce este important: Sprijinirea familiilor, a copiilor în mod special, nu s-a aflat pe lista de priorități a politicienilor care au condus statul în ultimii 30 de ani, motivul cel mai probabil fiind acela că se gândesc strict la prezent. De exemplu, astăzi, Guvernul este foarte ocupat de dezvoltarea țării prin creșterea exagerată a salariilor bugetarilor, astfel că nu are resurse la buget pentru a susține copii și familii. Printre beneficiile care se adaugă salariului, un bugetar primește pe lună "indemnizația de hrană" de aproape 350 de lei, de parcă din salariu nu poate mânca, și tichet de vancanță de 1.450 de lei pe an, la fel, de parcă din salariu nu poate merge în vacanță. Pentru comparație, alocația unui copil este de 84 de lei pe lună, nivel la care stă din 2015.

Statistica ultimilor aproape 150 de ani ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru guvernanți dacă aceștia ar fi, cât de puțin, interesați și de viitorul României, nu doar de prezent și de cum să sucească cifrele din bugetul de stat pentru a încadra în limita unui deficit de 3% niște cheltuieli umflate de la an la an.

Despre creșterea disproporționată a salariilor angajaților de la stat Profit.ro a scris aici, iar despre modul în care afectează bugetul și capacitatea statului de a cheltui și în alte scopuri, mai utile, aici.

CITEȘTE ȘI IT-iștii domină Topul salariilor. Cine sunt cel mai bine, dar și cel mai prost plătiți angajați din România

În timp ce sprijinul pe care îl acordă copiilor este unul derizoriu, guvernanții nu au o problemă ca an de an să împrumute bani din cauza cheltuielilor mai mari față de veniturile din taxe și impozite. Aceste împrumuturi ale statului, cu dobânzi, vor atârna tot mai greu asupra adulților de peste ani, copiii de azi de care guvernanții nu sunt interesați. La fel vor atârna asupra copiilor puțini de azi și alte obligații, despre care se discută mult mai puțin, cum este aceea de a plăti pensia de stat pentru cei care sunt astăzi în câmpul muncii.

Cu ocazia Centenarului, care ar fi trebuit să implice și o analiză serioasă a perspectivelor de viitor ale României, unul dintre cele mai importante proiecte ale Guvernului nu a fost un program pentru susținerea natalității, ci unul de împrumut de la populație, program care va continua și anul acesta. Guvernul a împrumutat peste 2 miliarde de lei direct de la populație anul trecut.

Situația natalității din România a fost agravată începând din 1990 de probleme economice, lipsă de stabilitate și, mai ales, de migrația a câteva milioane de români către state din vestul Europei. De altfel, potrivit datelor statistice, 1990 este ultimul an în care natalitatea a depășit în România pragul de 300.000 de copii.

CITEȘTE ȘI Teodorovici, întrebat despre sumele mari alocate pentru partide: Să facă proiecte în sănătate, dedicate copiilor cu nevoi

La polul opus de guvernanții de la București - Ungaria

România nu este singurul stat din Europa care se confruntă cu o scădere a natalității, dar este probabil printre puținele care fac mai nimic în această privință.

De exemplu, de mai mulți ani, Ungaria încearcă să sprijine familiile cu copii prin diverse stimulente, cum sunt facilități fiscale, alocații consistente sau credite subvenționate de stat. În timp ce rata natalității per anasamblu nu a înregistrat creșteri substanțiale în ultimii ani, a crescut semnificativ în rândul femeilor tinere, de 20-35 de ani.

Zilele trecute, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat noi beneficii fiscale și de împrumut pentru familii, în cadrul eforturilor guvernului de a mări rata natalității, menținând în paralel politica strictă în domeniul imigrației.

”În Europa se nasc tot mai puțini copii. Pentru Occident, răspunsul este imigrația. Pentru fiecare copil lipsă ar trebui să se nască unul și atunci cifrele ar fi bune. Dar noi nu avem nevoie de numere. Avem nevoie de copii unguri”, a spus Orban, anunțând programul de stimulare.

Noile măsuri includ extinderea unui program de împrumuturi pentru familiile cu cel puțin doi copii, pentru a-i ajuta să cumpere locuințe, subvenționarea achiziției de mașini și scutirea de la plata impozitului pe venit în cazul femeilor cu cel puțin patru copii. Femeile cu vârste de sub 40 de ani care se căsătoresc pentru prima oară vor avea dreptul la un împrumut subvenționat de 10 milioane de forinți (36.000 de dolari). O treime din datorie va fi ștearsă la nașterea celui de-al doilea copil și întregul împrumut după al treilea copil.

CITEȘTE ȘI Democrația este în scădere pentru al 13-lea an consecutiv, conform Freedom House; România intră în categoria țărilor „libere”, cu un punctaj de 88 din 100

De asemenea, alocatia lunară este mai mult decât dublă față de cea din România și crește în funcție de numărul de copii sau în cazurile copiilor cu dizabilități. De asemenea, părinții care au copii beneficiază și de facilități fiscale.

Natalitatea in Romania. Date statistice

Sursă date

1871-1929 - Direcția Centrală de Statistică - (atât pentru întregul teritoriu actual al României, cât și pentru Vechiul Regat-la suprafața actuală a acestuia și Transilvania / Revista de Cercetări Sociale)

1930-1989 - Comisia Națională pentru Statistică  (Revista de Cercetări Sociale)

1990-2018 - Institiutul Național de Statistică