Un ospătar din București câștigă, în medie, din salariu și, mai ales, din bacșiș, între 1.300 și 1.800 de euro pe lună, iar când trage linie, la final, îi rămân mai mulți bani decât unui român care pleacă să lucreze în restaurantele din străinătate și care plătește chirie. Cu toate acestea, mulți români preferă străinătatea, dar nu pentru bani, ci pentru atmosfera din marile orașe europene, susține Daniel Mischie, CEO al City Grill, grupul românesc cu cel mai mare portofoliu de restaurante.
Un angajat al unui restaurant din București câștigă din salariu în jur de 300 de euro pe lună, însă bacșișul pe care îl încasează lunar ajunge la 1.000-1.500 de euro, astfel încât încasările totale sunt undeva între 1.300 și 1.800 de euro pe lună, spune Daniel Mischie pentru Profit.ro. Pentru că majoritatea încasărilor provin din tips, un ospătar câștigă cu atât mai mult cu cât este mai plin restaurantul în care lucrează.
În opinia CEO-ului, încasările din bacșiș sunt mari în restaurantele din București pentru că românii sunt "printre cele mai generoase nații din Europa" și lasă la restaurant minimum 10% din prețul notei.
Directorul City Grill a explicat că, ținând cont că un ospătar român care lucrează în străinătate trebuie să plătească și chirie, banii care îi rămân în mână, la finalul unei luni, sunt mai puțini decât cei pe care i-ar câștiga lucrând la un restaurant din București. Cu toate acestea, mulți români preferă să lucreze peste granițe în industria restaurantelor, dar Mischie susține că ceea ce-i atrage acolo nu sunt banii, ci atmosfera din marile orașe. De la un an la altul, dintr-un restaurant pleacă jumătate din personal. "La Londra, de exemplu, totul arată altfel față de București, și străzile, și atmosfera de pe străzi, și echipele de fotbal...", a adăugat acesta.
CITEȘTE ȘI Grupul City Grill deschide restaurantul Becker Brau și caută parteneri pentru extinderea brandului Hanul Berarilor în țarăPentru a limita migrația de personal, unele restaurante încearcă să le ofere angajaților posibilități de promovare, program flexibil și posibilitatea de a face cursuri de specializare. Chiar și așa, un restaurant care îi plătește unui angajat școlarizarea nu are posibilitatea legală să-l oblige să lucreze la el pentru o perioadă anume. "Ar trebui ca statul să creeze un cadru legislativ prin care angajații care beneficiază de școlarizare gratuită să rămână și să lucreze în țară minimum cinci ani. Să aducem străini e doar o soluție temporară, un fel de pansament la impotență", a afirmat Mischie.
El crede că acum, în București, în restaurante și baruri, incluzându-le și pe cele din hoteluri, există un deficit de forță de muncă de până la 50.000 de persoane.