Amenajarea Centurii Verzi, extinderea pajiștilor urbane, îngrijirea corectă a arborilor, amenajarea malurilor Dâmboviței, dar și regândirea alveolelor pentru copaci sunt câteva dintre soluțiile susținute de specialiști pentru a atenua impactul schimbărilor climatice în Capitală.
Ioana Cătuneanu, doctor în horticultură și consilier al primarului Capitalei pe probleme de mediu, subliniază că, în perioadele caniculare, orașul devine "insulă de căldură urbană", scrie Agerpres.
"Și clădirile, și asfaltul, și bordurile de beton înmagazinează căldura și o emit seara, motiv pentru care, practic, la nivelul orașului nu se produce o răcire suficientă înainte să revină soarele pe cer. Una dintre măsurile foarte importante care a fost adusă în discuție ar fi realizarea unor perdele de protecție - păduri de jur-împrejurul Bucureștiului. Este una dintre măsurile foarte importante care necesită să fie adoptate, pe termen mediu și lung, de toate marile orașe", a spus ea, pentru AGERPRES.
O măsură utilă poate fi implementarea sistemelor de irigare prin picurare, astfel încât în perioadele de secetă, când nivelul pânzei freatice scade foarte mult, să fie utilizate cât mai eficient rezervele de apă, dar și curentul electric. Un alt exemplu de bune practici îl reprezintă pajiștile verzi, de tipul celei amenajate în proximitatea Parcului Natural Văcărești.
Ioana Cătuneanu a adăugat că una dintre "marile probleme" la nivelul Capitalei, dar și în alte orașe din țară, constă în faptul că tăierile în coronamentul arborilor nu se realizează corect din punct de vedere horticol. Totodată, este greșită percepția conform căreia arborii ar trebui toaletați anual; astfel de tăieri sunt necesare doar în cazul pomilor fructiferi. Toaletările "greșite" și "agresive" afectează rezistența arborilor, care ajung să se rupă în timpul furtunilor, însă "un arbore bine format este o protecție, nu un pericol", a subliniat ea.
"Niciodată un horticultor nu o să facă tăieri de elongație, în care ai un trunchi lung de 7-10 metri și cu trei rămurele în vârf. Niciodată un horticultor nu o să taie șarpantele, care sunt ramuri de schelet ale arborilor. În momentul de față, administrațiile țin cont de ceea ce solicită petenții - unii sunt nemulțumiți că arborii le fac umbră în casă, alții că le cad frunzele în curte - niște chestiuni pur estetice sau legate de confort, fără să se țină cont de necesitățile arborilor care, pentru a rezista la condiții de caniculă, trebuie să treacă de 20-30 de ani, astfel încât să se intervină doar cu cantități reduse de apă, dacă e necesar, atunci când e secetă", a spus ea.
O altă măsură, adoptată și în alte orașe, o reprezintă unirea alveolelor și prelungirea spațiilor verzi dintre ele, formând astfel adevărate benzi care pot să includă pajiști verzi, arbuști și sisteme de irigare prin picurare. În același timp, este importantă plantarea unor arbori și arbuști toleranți la secetă, precum și la diverse boli și dăunători.
Grădinile comunitare pot reprezenta la rândul lor o soluție. În cazul acestora este utilă însă și consultarea specialiștilor, pentru întreținerea în condiții optime a vegetației.
Potrivit Asociației Parcul Natural Văcărești, în contextul uneia dintre cele mai lungi perioade de caniculă din istoria măsurătorilor, Bucureștiul devine "un gigant cu picioare, piept și spinare din beton", beton care absoarbe căldura și o menține mult timp, "dogorind ca un cuptor zi și noapte".
Reprezentanții asociației pledează pentru maluri verzi ale Dâmboviței, pentru mai multe spații cu verdeață conectate, accesibile și bine întreținute. Soluțiile lor vizează nu doar reglarea temperaturilor, ci și filtrarea și conservarea apei de ploaie. Astfel, alveolele arborilor de pe trotuare ar putea fi refăcute pentru a prelua apa de ploaie și reduce nevoia de irigații costisitoare.
"Orice palmă de pământ de pe malul Dâmboviței poate deveni o grădină cu flori și plante perene. Și sunt multe zone de acest fel. Cam 20 de hectare puse laolaltă, după măsurătorile noastre. Ca să vă faceți o idee, asta înseamnă circa 30 de terenuri de fotbal. Da, ați auzit bine! Ele pot fi îngrijite de grupurile de inițiativă, organizațiile și instituțiile din proximitate, precum: Nod Makerspace, Biblioteca Națională a României, Facultatea de Biologie - Universitatea din București, Facultatea de Medicină Veterinară București, Grădina Botanică 'D. Brandza', Universitatea din București. Și, desigur, de fiecare dintre noi, iubitorii de natură urbană", precizează sursa citată.
Cristian Neagoe, reprezentant al asociației, invocă datele de pe site-ul showyourstripes.info/ al Universității din Reading (Marea Britanie), unde poate fi observat modul în care a evoluat temperatura medie de-a lungul anilor, în orașele lumii. Potrivit statisticilor, după anul 2000 s-au înregistrat doar creșteri față de temperaturile medii din perioada 1961-2010. Valoarea cea mai semnificativă a fost înregistrată în anul 2023, când s-a constatat o creștere de aproximativ 3 grade Celsius.
"Oamenii de știință ne spun de mai bine de un secol - și în ultima vreme ne spun mult mai intens prin IPCC, panelul oamenilor de știință de la ONU - că dacă vom trece de 1,5 grade în plus față de temperatura medie dinainte de revoluția industrială, clima se va da peste cap foarte grav, lucru cu care ne întâlnim chiar zilele astea, când avem caniculă de aproape 40 de grade. Asta înseamnă că avem parte de disconfort termic mult mai mare, iar foarte multe specii de plante și animale vor avea mari dificultăți să se adapteze, pentru că schimbarea aceasta se întâmplă într-un timp foarte scurt. Sigur că Pământul și Soarele au ciclurile lor, doar că lucrurile acestea se întâmplă de-a lungul mileniilor, dacă nu al milioanelor de ani. Noi în 150 de ani, într-un timp atât de scurt, am modificat clima atât de puternic, încât corpurile noastre nu se pot adapta. Aceasta este problema majoră", a avertizat el.
Potrivit acestuia, în București există un cumul de factori care generează creșterea temperaturilor, iar cel mai important este reducerea spațiilor verzi. Astfel, în 1990 erau 23 mp de spațiu/locuitor, dar în prezent această valoare s-a redus la 7 mp/locuitor. Diminuarea a avut loc în contextul dezvoltărilor imobiliare, al retrocedărilor din parcuri sau grădini, al "betonării spațiilor verzi și al toaletărilor abuzive", care au dus la uscarea arborilor.
"Felul în care administrăm zonele verzi-albastre face ca Bucureștiul să se încălzească mult mai mult. Zonele verzi-albastre, precum cursurile râurilor, parcurile, grădinile, pădurile - toate acestea reduc temperatura medie într-un oraș cu până la 12 grade. Dacă le-am avea, acum, poate nu ar mai fi 40, ci 30 de grade în București. E foarte important, pentru că ele, practic, reflectă lumina soarelui și au și un efect de microclimat, deoarece plantele transpiră, iar transpirând creează răcoare", a explicat el.
Cristian Neagoe a menționat că marile orașe ale Europei au zeci de arii naturale protejate. În București, o astfel de zonă este Parcul Natural Văcărești, dar asociația susține instituirea altor cinci zone similare: Pădurea Băneasa, vărsarea Dâmboviței în Lacul Morii și trei zone din salba lacurilor de pe Colentina - Petricani, Valea Saulei și Dobroești.
"În Paris, în Amsterdam, în Copenhaga și în foarte multe alte orașe din Europa, parcări imense au fost transformate în păduri urbane. Champs-Elysées a fost transformat în pietonală", a menționat el.
Orașul trebuie gândit "ca fiind parte din natură", în contextul în care nu oricine are posibilitatea să își petreacă sfârșitul săptămânii sau concediile în afara orașului, adaugă Cristian Neagoe. Astfel, prezența unui parc sau a unui spațiu verde în proximitatea locuinței devine foarte importantă.
"Bucureștiul se află într-adevăr într-o zonă foarte vulnerabilă. Suntem în câmpie, la mică distanță de zone care acum deja ajung să se deșertifice. Avem efect de deșertificare în tot sudul și estul țării. România este, conform datelor UE, cea mai vulnerabilă țară din Uniunea Europeană în privința schimbărilor climatice și deșertificării. Bucureștiul, aflându-se chiar în mijlocul acestei zone care devine un focar de căldură, se va încălzi mult mai repede. Și vedem asta: la Budapesta sunt cu 10 grade mai puțin. Avem temperaturi apropiate de cele din Egipt, Madrid sau din zone tradițional mai calde", a precizat el.
