Comisiile reunite juridică și economică au respins astăzi propunerea Băncii Naționale la legea dării în plată care lăsa opțiunea ca unii debitori să renunțe prin contract la facilitatea de a denunța datoria renunțând la imobil. Viceguvernatorul Bogdan Olteanu spunea că aceasta era singura șansă a românilor de a accesa credite cu avans mic. Debitori cu probleme afirmă, însă, că, oricum prețurile în imobiliare sunt crescute artificial de condițiile relaxate de creditare, în timp ce viceguvernatorul BNR Liviu Voinea nu exclude scăderi pe anumite segmente ale pieței imobiliare.
Membrii comisiilor senatoriale economică și juridică par a nu fi clintiți de perspectiva ridicării avansului la creditele ipotecare. Deși viceguvernatorul Băncii Naționale a României Bogdan Olteanu a avertizat astăzi asupra acestei posibilități, propunerea instituției care viza menținerea capacității băncilor de a acorda în continuare credit cu avans mic a fost respinsă.
Dacă legea va trece în actuala formulă se creează, practic, noi condiții de piață în sensul îngustării cererii, cu efecte negative asupra prețurilor în rezidențialul românesc.
Opíunea pentru debitori de a renunța, prin contract, la beneficiile legii dării în plată pentru a primi creditul în condiții ceva mai relaxate însușită cu amendament de un senator a fost respinsă cu 9 voturi împotrivă, două voturi pentru și o abținere. Senatorii nu s-au lăsat înduplecați, chiar dacă Olteanu a spus că propunerea "este șansa pentru tineri și pentru generațiile viitoare de a accesa pe mai departe credite ipotecare". Conform explicațiilor viceguvernatorului, chiar normele prundențiale sunt cele care vor împiedica băncile să acorde de acum încolo credite cu avans mic.
CITEȘTE ȘI Legea dării în plată aduce presiuni în sensul scăderii prețurilor în imobiliare Cu o zi înainte, după un vot de asemenea negativ la această propunere în comisia de buget-finanțe a Senatului, Olteanu afirmase că avansul ar putea urca inclusiv la 50% pentru creditele ipotecare, fiind tot mai greu de finanțat de către potențialii debitori.
Sunt condițiile în care pe anumite segmente de piață imobiliară am putea să vedem scăderi de prețuri, spune viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, răspunzând la întrebarea Profit.ro dacă înăsprirea condițiilor de creditare prin mărirea avansului nu va antrena un șoc negativ pentru prețurile din rezidențial. Nuanțând că este vorba despre o piață segmentată, Voinea nu exclude să existe scăderi de prețuri în imobiliare pe fondul apăsării cererii. "Veți vedea astfel de evoluții", a declarat acesta.
CITEȘTE ȘI Consultanții imobiliari: Legea privind darea în plată nu va aduce o supraofertă de active imobiliare în piață Există consumatori care văd această perspectivă ca fiind reală. Marian Eugen Chivu a făcut parte din delegația persoanelor care se consideră abuzate de bănci, prezentă la dezbaterea legii atât la comisia de buget-finanțe, cât și la comisiile reunite economică și juridică. "Prețurile caselor cresc artficial. Băncile dau bani gratis", spune el. Se consideră un caz fericit pentru că poate plăti. Știe, însă, din experiența sa, ce înseamnă refluxul creditului pentru piața imobiliară. Apartamentul său cumpărat în Constanța cu 125.000 de euro în anul 2008 a suferit o cădere de 40% în numai un an, la 75.000 de euro, odată cu oprirea bruscă a creditării bancare.
Ajunge educația financiară a românilor dincolo de nivelurile dorite de Banca Națională? Dacă Bogdan Olteanu vizează menținerea unui cadru de credit care să permită acordarea de împrumuturi cu avansuri mici, consumatorii cred că acest lucru frânează coborârea prețurilor către niveluri sustenabile.
"Avansul ar trebui să fie cel puțin de 25.000 de euro pentru că, altfel tot românul vrea să ia credit", spune Chivu care nu vrea ca și alții să repete greșeala sa. "Acum oricine are 5.000 de euro poate cumpăra o casă", afirmă el adăugând că acesta este și motivul pentru care prețurile imobiliare se mențin artificial ridicate, dincolo de puterea reală a veniturilor medii. Pentru el este limpede corelația dintre creditul bancar (relaxat) și prețurile (mari) din imobiliare: "Dacă nu s-ar da niciun credit, casele ar fi la jumătate".
CITEȘTE ȘI Veste bună de la BNR pentru români: avans de 35-50% pentru ipotecare Este învățătura pieței pentru debitorii cu probleme. Avansul cu două cifre a creditării în anii 2005-2007 s-a suprapus cu escaladarea curbei speculative din imobiliare. La finalul acesteia, în 2008, un apartament cu două camere din cartiere ale Bucureștiului ajunsese să coste 100.000-120.000 de euro, iar garsonierele se vindeau cu 50.000-60.000 de euro sau chiar mai mult.
Legea dării în plată, care spune că predarea garanției este suficientă pentru ieșirea debitorului de sub incidența creditului ipotecar a fost adoptată de Parlament la finele lunii noiembrie a anului trecut. Actul normativ, inspirat de avocatul Gheorghe Piperea și inițiat de deputatul Daniel Zamfir nu a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis care l-a retrimis în decembrie în Parlament pentru reexaminare.
La reluarea procesului legislativ atât inițiatorul Zamfir, cât și BNR și lobby-ul bancar au venit cu propuneri de amendare a legii. În prima etapă din comisia de buget-finanțe a Senatului, cea mai mare parte a propunerilor din zona bancară nu au fost preluate de senatori. "Legea dării în plată ar trebui aprobată în formula domnului Piperea și a domnului Zamfir. Amendamentele sunt otrăvite și doresc amputarea ei", spune Chivu.
