Impactul schimbărilor climatice îl resimțim mai ales în mediul urban, iar 50% din suprafața orașelor mari este supusă unui risc mare și foarte mare de stres termic, a afirmat la Climate Change Summit 2025, Sorin Cheval, cercetător în științe climatice la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și unul dintre autorii raportului ''Starea Climei - România 2025: Unde suntem și încotro mergem''.
''Impactul schimbărilor climatice îl resimțim mai ales în mediul urban. 50% din suprafața orașelor mari, orașelor reședință de județ, este supusă unui risc mare și foarte mare de stres termic. Și asta coincide cu suprafața construită. Cu cât construim mai mult și mai dens, cu cât acoperim suprafața naturală, cu cât o 'sigilăm' mai mult, cu atât riscul este aproape direct corelat cu riscul termic. Mai mult decât atât, avem un raport recent al Băncii Mondiale care pune Bucureștiul pe locul trei în Europa în privința riscului de mortalitate asociat temperaturilor extreme. Până la sfârșitul secolului, sunt 50.000 de decese asociate direct. Este o modelare, evident. Cifra respectivă poate fi discutată, nu asta este important, dar suntem pe locul trei după Istanbul, un oraș imens, și după Atena, care este și mai mare și mai la sud. Practic, Bucureștiul, dacă îl comparăm cu orașele de aceeași talie și în aceleași condiții climatice, este pe locul unu în Europa când facem legătura între temperaturi extreme, valuri de căldură și mortalitate'', a spus Cheval, citat de Agerpres.
Acesta a adăugat că măsurile eficiente pentru reducerea poluării în marile orașe vor contribui la generarea unui climat suportabil.
''Climatul urban este partea problemei, iar impactul asupra sănătății este cel mai pronunțat acolo, dar este și parte a soluției. Evident, cu cât luăm măsuri mai multe în mediul urban, cu atât sunt șanse să avem un climat mai suportabil. Chiar se va încălzi atât de mult? Da, se va încălzi, fără îndoială. Indiferent de scenariul pe care îl luăm în considerare, clima orașelor se va încălzi, însă există și măsuri care se pot lua'', a punctat expertul în climatologie.
Raportul ''Starea Climei - România 2025: Unde suntem și încotro mergem'', dat publicității luni, arată că România s-a încălzit accelerat în ultimele decenii, cu o creștere a temperaturii medii anuale de 3,01 grade Celsius față de perioada 1971-2000, iar anii 2023 și 2024 au fost cei mai călduroși din întreaga istorie a observațiilor meteorologice.
Astfel, vara anului trecut a adus 49 de zile de caniculă, al doilea cel mai mare număr din ultimii 70 de ani, și 63 de zile de valuri de căldură, adică 68% din întreaga vară - un record absolut. În plus, pentru prima dată, România a înregistrat șase zile cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius într-un singur sezon estival.
În ceea ce privește proiecțiile climatice pentru țara noastră, acestea arată că, în scenariul pesimist, România ar putea înregistra până la +4,24 de grade Celsius, încălzire până în anul 2100, iar în sudul țării numărul de zile afectate de valuri de căldură ar putea ajunge la 150 - 160/an.
La capitolul precipitații, documentul analizat relevă faptul că România traversează una dintre cele mai grave perioade de secetă din istoria sa recentă. Astfel, evenimentul început în martie 2022 și prelungit până în iulie 2025, a durat 41 de luni, depășind toate episoadele anterioare.
În acest context, vara anului 2024 a adus un deficit pluviometric de 52,4 mm față de media climatologică, ceea ce a afectat grav culturile agricole și resursele de apă. 'În Dolj, de exemplu, 65% din culturile de floarea-soarelui au fost pierdute, iar peste 600 de localități au impus restricții la consumul de apă', se precizează document.
Ca distribuție a precipitațiilor, acesta devine tot mai haotică, astfel că, în timp ce verile aduc mai puține ploi și accentuează seceta, episoadele de toamnă aduc ploi torențiale scurte, cu acumulări extreme pe intervale reduse (peste 200 mm. în 24 de ore, în Dobrogea, la finalul lui august 2024). Pe acest fond, concluzia specialiștilor este că această alternanță între deficit și ploi violente crește riscul dublu: secetă cronică și inundații locale.
