Vicepreședintele City Insurance, Renato Szilágyi, susține că tragedii de genul celei înregistrate în 2015 la clubul Colectiv se vor repeta dacă statul va continua să autorizeze entități prestatoare de servicii destinate publicului fără obligația încheierii unei asigurări. "Anglia, în urmă cu 400 de ani, a înțeles să externalizeze aceste riscuri, după ce anterior a naționalizat asigurătorii, dar a constatat că intră în faliment", a spus Szilagyi, de profesie avocat, cu o vechime de 15 ani în domeniul asigurărilor.
"Eu nu cred că poate exista o piață, oricare ar fi ea, care să funcționeze în afara legilor privind cererea și oferta. Pe de o parte, sunt sigur că în piața locală de asigurări există capacitate de subscriere indiferent de nivelul și tipul riscurilor. Pe de altă parte, cererea este artificial denaturată. Spun asta pentru că, în realitate, singura asigurare reglementată la nivel european este RCA, motiv pentru care este linia care generează cele mai mari volume din piață. Pe lângă RCA, mai există o sumedenie de asigurări obligatorii, care sunt fie prost reglementate, fie nereglementate. În urmă cu vreo 400 de ani, autoritățile de la Londra au decis să naționalizeze afacerile asigurătorilor lombarzi, așa-numiții lombarzi. După o vreme, și-au dat seama că intră în faliment și au decis să se externalizeze riscurile. România, după 400 de ani de la acest eveniment și 30 de ani de democrație, a înțeles să internalizeze toate aceste riscuri", a spus reprezentantul City Insurance.
El a adăugat că diferența fundamentală este că în Anglia, începând cu acum vreo 400 de ani, nu puteai funcționa ca prestator de servicii destinate publicului fără o asigurare de protecție a clientului, respectiv o asigurare de răspundere civilă față de client.
"Astăzi, în România putem funcționa indiferent că suntem spitale, medici, benzinării, cluburi sau restaurante fără o astfel de asigurare sau cu una derizorie. Dacă facem o comparație între RCA și malprix, o să observați că limita de răspundere pe RCA este de peste șase milioane de euro pe eveniment, în timp ce un spital universitar se poate asigura în limita a 500.000 de euro pe an. Drept urmare, modul în care este alcătuită astăzi piața este dat de acest dezechilibru dintre o cerere insuficient transparentizată și recunoscută la nivel de autorități și o ofertă care există în piață", a spus Szilagyi.
El susține că fiecare companie prezentă pe piața asigurărilor generale din România are capacitate de subscriere pentru a acoperi aceste riscuri și de a degrava bugetul statului de plata acestor despăgubiri, pe care până la urmă le va plăti, dar cu întârziere de 10 ani.
"Cel mai sinistru eveniment este tragedia Colectiv, unde avem zeci de morți și sute de beneficiari care după atâta vreme încă nu știu dacă despăgubirile vor fi plătite, la cel nivel și de către cine. Atât timp cât statul oferă autorizații pentru a ucide unor entități care prestează servicii destinate publicului, lucrul acesta se va întâmpla absolut natural, adică vom avea morți în spitale, morți în cluburi, vom avea benzinării care vor deversa produse petroliere în sol fără să plătească, vom avea gropi de gunoi care poluează orașe fără să plătească și râuri fără pești pentru că sunt deversate substanțe periculoase și nimeni nu plătește. Ne aflăm într-o situație în care pretindem că rolul principal al statului este să-și protejeze cetățenii, dar în același timp blamăm industria asigurărilor și o clasificăm ca fiind o Cenușereasă pentru că nu este capabilă să absoarbă aceste riscuri. Concluzia este că avem o problemă de educație financiară. Oricât de multă educație financiară ar promova jucătorii din piață, consumatorul individual va face ceea ce vede că face guvernul, respectiv nu se va asigura. Este un paradox? Nu, nu este, pentru că într-un final este vorba de un apetit inconștient la risc", a mai spus Szilagyi.
Incendiul din clubul Colectiv a avut loc în data de 30 octombrie 2015, în incinta unui club situat în sectorul 4 din București, amplasat într-o fostă hală a fabricii Pionierul. Incendiul, soldat cu moartea a 64 de oameni și cu rănirea altor peste 100, s-a declanșat în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity.
În decembrie 2019, fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la opt ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul Colectiv. Fostul edil al sectorului 4 din Capitală are posibilitate de a depune recurs. Și cei trei proprietari ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, au fost condamnați la câte 11 ani și 8 luni închisoare, tot cu posibilitate de recurs.
De asemenea, Daniela Niță, proprietara firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists, a fost condamnată luni de Tribunalul București la 12 ani și 8 luni de închisoare cu executare în dosarul Colectiv, tot cu recurs.
Conform sentinței, vinovații tragediei Colectiv sunt obligați să plătească despăgubiri de 8,18 milioane de euro.
