O dietă corectă poate ajuta la evitarea demenței, potrivit unei noi cercetări, publicată marți. Raportul indică ce alimente ar trebui să includem la micul dejun, prânz și cină pentru a susține cel mai bine creierul. Noul studiu concluzionează că dietele care pun accentul pe plante, cum ar fi dieta mediteraneană sau dietele tradiționale întâlnite în China, Japonia și India, par să reducă riscul de îmbolnăvire de Alzheimer, în special în comparație cu o dietă occidentală bazată pe alimente mai grase și mai procesate.
Prevalența globală a bolii Alzheimer este alarmantă. Estimările actuale indică faptul că aproximativ 32 de milioane de persoane suferă de Alzheimer, iar un număr impresionant de 315 milioane prezintă semne preclinice.
Aceste cifre reprezintă 22% din persoanele cu vârsta de 50 de ani sau mai mult, ceea ce face din Alzheimer o provocare majoră pentru sănătate la nivel mondial.
A fost documentat faptul că ratele de Alzheimer, considerată cea mai frecventă formă de demență, au tendința de a crește în țările care fac tranziția nutrițională către dieta occidentală.
Acum, acest nou proiect identifică factori de risc pentru demență, cum ar fi consumul mai mare de grăsimi saturate, carne (în special carne roșie, cum ar fi hamburgerii și grătarul), carne procesată (hot dog) și alimente ultraprocesate, bogate atât în zahăr, cât și în cereale rafinate.
Noua analiză indică, de asemenea, de ce anumite alimente cresc sau reduc riscul de Alzheimer.
De exemplu, carnea a crescut cel mai mult riscul de demență prin creșterea factorilor de risc, cum ar fi inflamația, rezistența la insulină, stresul oxidativ, grăsimile saturate, produșii finali de glicație avansată și N-oxidul de trimetilamină.
Autorii studiului evidențiază câteva alimente care par să ofere protecție împotriva bolii Alzheimer, cum ar fi legumele cu frunze verzi, fructele și legumele colorate, leguminoasele (cum este fasolea), nucile, acizii grași omega-3 și cerealele integrale.
Alimentele ultraprocesate pot crește riscul de obezitate și diabet, ei înșiși factori de risc pentru boala Alzheimer. Alimentele ultraprocesate sunt adesea lipsite chiar de ingredientele care se găsesc în alimentele vegetale integrale și care țin la distanță demența, cum ar fi componentele antiinflamatorii și antioxidanții.
Sărăcia este un factor important al bolii Alzheimer în Statele Unite, deoarece alimentele ultraprocesate și carnea sunt surse de energie mai ieftine decât fructele, legumele, cerealele integrale și alte alimente mai nutritive, promovând astfel obezitatea.
Această cercetare sugerează în mod îngrijorător că, până în 2038, ratele de îmbolnăvire cu Alzheimer în Statele Unite ale Americii ar putea crește cu până la 50% în comparație cu nivelurile înregistrate în 2018.
Acest calcul s-a bazat pe compararea tendințelor obezității în SUA cu tendințele bolii Alzheimer, iar această comparație a relevat un decalaj de două decenii între ratele obezității și cele ale bolii Alzheimer.
Este interesant faptul că această estimare este destul de apropiată de o estimare publicată de Asociația Alzheimer în 2018 (o creștere estimată de 56%).
Estimarea din recentul studiu sugerează faptul că tendința de creștere a obezității, datorată consumului de carne și de alimente ultraprocesate, este forța motrice care determină demența.
Deși riscul personal de a suferi de Alzheimer poate fi redus cu ajutorul dietei, este de așteptat ca cei care continuă să aibă o dietă occidentală să continue să aibă un risc mai mare,
Inactivitatea fizică și obezitatea contribuie, de asemenea, la un risc mai mar”, spune dr. Edward Giovannucci, profesor de nutriție și epidemiologie la Universitatea Harvard, într-un comunicat.
Principalele concluzii ale analizei:
- modele de alimentație sănătoasă: o dietă sănătoasă este esențială, existând dovezi care sugerează că aceasta poate reduce la jumătate riscul de a dezvolta boala Alzheimer;
- diete pe bază de orez: risc mai mic asociat cu dietele pe bază de orez, în comparație cu dietele bogate în grăsimi și cu un conținut ridicat de energie;
- consumul de carne: corelație puternică între consumul de carne și creșterea riscului de boală Alzheimer;
- consumul de pește și omega-3: invers legat de boala Alzheimer, probabil datorită acizilor grași benefici;
- nutrienți cheie: un aport ridicat de acid folic, vitaminele E și C, precum și consumul de pește sunt asociate cu un risc redus de Alzheimer.
Alimente indicate pentru a preveni boala Alzheimer: sursă alimentară – componente bioactive – mecanisme și/sau efecte:
- mure, struguri roșii: resveratrol – antioxidant, citoprotector, neuroprotector;
- cafea: acid cafeic – îmbunătățirea memoriei și a învățării, reducerea radicalilor liberi, reducerea expresiei proteinei tau și AβPP (amyloid β–protein precursor), creșterea expresiei proteinelor sinaptice;
- pește, în special cel oceanic de apă rece: omega-3, acid docosahexaenoic (22:6n-3) – efecte asupra funcției membranare, modularea neurotransmițătorilor;
- pește, în special cel oceanic de apă rece: vitamina D – efecte hormonale, reducerea producției de amiloid, creșterea clearance-ului;
- fructe, legume (galbene, portocalii, roșii): carotenoizi, de exemplu, leuteină și zeaxantină – reducerea stresului oxidativ, creșterea enzimelor antioxidante, neurogeneză;
- fructe, legume (roșii, violete, albastre): antocianine – reducerea stresului oxidativ, reducerea inflamației, reducerea agregării proteinei tau, reducerea apoptozei neuronale;
- usturoi: allicină, alți compuși bioactivi – reducerea inflamației, reducerea oxidării, neuroprotecție;
- leguminoase: polifenoli, peptide, saponine și carotenoizi – interacțiunea cu receptorii membranei celulare, inhibarea enzimelor cheie;
- leguminoase: folat – reducerea Hcy (aminoacidul homocisteină);
- fructe cu coajă lemnoasă, migdale, alune și nuci: acizi fenolici, de exemplu, acid cafeic – protecție împotriva toxicității induse de βA (beta-amiloid), reducere a fosforilării proteinelor tau;
- nuci, migdale, alune și non-flavonoide, de exemplu, lignani din semințele de in și susan: – îmbunătățirea neurodegenerării induse de βA, protecția împotriva stresului oxidativ, activitate anticolinesterazică, inhibarea căilor de semnalizare inflamatorie;
- fructe cu coajă lemnoasă, migdale, alune și nuci flavonoide: quercetină – citotoxicitate indusă de βA 1-42, oxidarea proteinelor, peroxidarea lipidelor și atenuarea apoptozei;
- ulei de măsline: oleuropeină, oleocanthal – antioxidant, protecția celulelor nervoase, reducerea nivelului de βA, prevenirea agregării βA, reducerea expresiei glutaminilciclazei, reducerea inflamației, reducerea agregării βA, modularea clearance-ului βA;
ardei: capsaicină – depunerea de tau, apoptoza și atenuarea disfuncției sinaptice;
- produse din soia: genisteină – reducerea stresului oxidativ, protecția mitocondrială, reducerea apoptozei, ameliorarea inflamației, reducerea sintezei βA, reducerea formării plăcii senile;
- condimente: scorțișoară, ghimbir, piper, șofran – suprimarea inflamației, antioxidant, inhibarea acetilcolinesterazei și a agregării βA;
- turmeric, pudră curry: curcumină – prevenirea agregării βA, protecția neuronilor, îmbunătățirea funcției sinaptice;
- legume crucifere: izotiocianați – antioxidant, antiinflamator, suprimarea activității acetilcolinesterazei;
- legume cu frunze verzi: folat, luteină, filochinonă – reducerea Hcy, antioxidant, antiinflamator;
- cereale integrale: acizi fenolici – antioxidant, antiinflamator, antimicrobian.
În afară de tipul special de alimentație, analiza demonstrează că un consum de carne roșie, rezistența la insulină, obezitatea, speciile reactive de oxigen și stresul oxidativ, fitochimicalele și homocisteina, printre alți factori, interacționează cu neuroinflamarea și joacă un rol major în etiologia bolii Alzheimer.
Analiza oferă o prezentare generală a factorilor de risc modificabili pentru boala Alzheimer.
Studiul a fost publicat recent în Journal of Alzheimer’s Disease.
